Propuneri de noi reduceri bugetare în Grecia

Început de săptămână canicular în Grecia, accentuat de febra pregătirilor guvernului de la Atena în vederea găsirii soluţiilor solicitate de Troika, în vederea recuperării restanţelor înregistrate şi realizării obiectivelor stabilite în această etapă.

Ministrul de finanţe Yannis Stournaras a convocat luni o şedinţă cu participarea tuturor miniştrilor implicaţi în programul de reforme, pentru a determina reduceri bugetare pentru următorii doi ani în valoare de 11 miliarde şi jumătate de euro.

Obiectivul reprezintă una dintre condiţiile acordului de împrumut asumat, de realizarea căruia depind concluziile raportului instituţiilor creditoare şi acordarea următoarei tranşe de împrumut. În acest context, ministrul de finanţe grec a solicitat colegilor săi să propună un plan de reducere a cheltuielilor specifice.

La finalul şedinţei interministeriale, întrebaţi dacă reducerile vor afecta inclusiv alocaţii şi pensii, miniştrii nu au dorit să facă declaraţii.

Un participant la discuţie a precizat, însă, laconic: toate propunerile se află pe masa dezbaterilor. Este sigur că cifrele nu sprijină declaraţiile pre-electorale.

Reducerile masive de costuri vor conduce, cu siguranţă, şi la restructurarea domeniilor fundamentale ale administraţiei publice centrale şi ale autorităţilor locale, aceasta presupunând, foarte posibil, şi noi disponibilizări, până în prezent neacceptate în discuţiile de principiu ale noului cabinet.

În puţinele declaraţii anterioare întâlnirii de luni, ministrul de finanţe a ţinut să sublinieze că situaţia este complexă, iar acordul cu instituţiile creditoare trebuie văzut ca unică şansă de revigorare economică pe termen lung, şi nu o cauză a adâncirii recesiunii.

"Acordul este rezultatul crizei, nu cauza acesteia. Memorandumul nu este, deci, de vină pentru situaţia economică şi socială dificilă în care se află ţara noastră. Acest lucru se datorează faptului că, de 35 de ani, ţara cheltuieşte anual aproximativ cu 5% până la 10% mai mult decât produce, în principal ca urmare a extinderii necontrolate a unui stat ineficient, nivelat de interese partinice şi gestionat extrem de defectuos.

"Deficitul mare şi continuu al balanţei tranzacţiilor curente, care se află în centrul crizei şi explică gradul de îndatorare externă, se datorează în principal deficitului constant şi, începând din 2011, creşterii rapide a creditării sectorului privat de către sistemul bancar intern", a spus .

Reformarea statului şi administraţiei publice, o prioritate

Într-o scrisoare adresată luni membrilor cabinetului, premierul Antonis Samaras a subliniat, la rândul său, necesitatea raţionalizării costurilor şi o cooperare coordonată între principalele ministere.

Un capitol cheie este reformarea statului şi administraţiei publice. Scopul principal este de a crea o administraţie eficientă, funcţională, o administraţie demnă de un stat membru al Uniunii Europene.

Pachetul de măsuri al guvernului ar trebui să fie pregătit, în toate elementele sale, până pe 24 iulie, când este programat să înceapă o nouă rundă de negocieri cu Troika.

În schimbul măsurilor în valoare de 11,5 miliarde de euro, Atena speră să obţină un raport favorabil acordării noii tranşe de împrumut, dar şi o extindere a perioadei de aplicare a programului, în vederea relaxării austerităţii.