Proiect de interconectare electrică Austria-Ungaria-România

La Bruxelles, urmează să fie confirmat proiectul de interconectare electrică Austria-Ungaria-România ca parte a celor opt proiecte strategice ale Uniunii Europene în următorii ani.

Aceasta înseamnă că România va putea importa mai multă energie ieftină dinspre vestul Europei în perioadele cu cerere mare, ceea ce s-ar putea traduce prin facturi mai mici pentru consumatori.

În paralel, tot la Bruxelles are loc Consiliul miniştrilor europeni pentru afaceri externe care discută despre împrumutul pentru Ucraina în baza activelor ruseşti îngheţate.

Decizia ar trebui luată joi, la summitul liderilor europeni.

În urmă cu doar o săptămână, Comisia Europeană prezenta proiectul celor opt autostrăzi energetice și interconectările strategice care urmează să lege continentul, o investiție de 1,2 trilioane de euro.

Ministrul român al energiei, Bogdan Ivan, declara astăzi la Bruxelles că România va fi pe această hartă, iar acum ar urma să fie confirmată interconectarea cu Ungaria și Austria.

În practică, acest lucru va face ca în momentele în care cererea din România este mare, iar producția mică, să putem importa energie ieftină fără să fim nevoiți, spre exemplu, să producem din cărbune, o sursă scumpă și care ridică toate prețurile pe piață.

Există și intenția semnării unui memorandum, ceea ce înseamnă un angajament ferm pentru proiect la nivel european. În paralel, tot la Bruxelles, miniștrii europeni pentru afaceri externe continuă discuțiile pentru împrumutul dedicat Ucrainei, după ce la finalul săptămânii trecute alte state au ridicat semne de întrebare.

Belgia deține aceste active prin Euroclear și nu a fost convinsă, iar ei i se adaugă Ungaria, Slovacia și Cehia. Conform presei de la Bruxelles, Italia, Bulgaria și Malta ar fi ridicat și ele semne de întrebare.

Poziția Uniunii, prin vocea Consiliului, Comisiei și a Parlamentului, arată însă că acest împrumut este singura metodă viabilă de a ajuta Ucraina, iar liderii europeni ar trebui să ia decizia la summitul de la finalul săptămânii.

Kaja Kallas, șeful diplomației europene: Desigur, putem lua decizia prin majoritate calificată, nu prin unanimitate, dar cred că Belgia trebuie să fie alături de noi, pentru că acolo sunt activele, și este important să fie și ea de acord cu ceea ce decidem.

În România, prin vocea ministrului de externe, Oana Țoiu, insistă și pe grăbirea deciziei pentru deschiderea capitolelor de negociere cu Ucraina, ca semn suplimentar și necesar al suportului european.

Aici încă se opune Ungaria, iar acest lucru blochează o decizie și pentru Republica Moldova.