Procesul lui Radovan Karadzic, reluat

După amănări şi suspendări multiple, procesul fostului şef politic al sârbilor bosniaci şi comandant al armatei, Radovan Karadzic, a fost reluat la Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, prin audierea primului martor al acuzării.

Karadzic este acuzat de genocid şi crime împotriva umanităţii comise între 1992 şi 1995 în Bosnia Herţegovina.

Procesul a început oficial în octombrie 2009, după arestarea şi transferarea lui Radovan Karadzic la Haga, în iulie 2008, la 13 ani de la emiterea mandatului de arestare.

Fostul lider politic al sârbilor bosniaci a ales să urmeze exemplul fostului preşedinte iugoslav, Slobodan Milosevic, şi să se apere singur.

Încă de la începutul procesului Karadzic a depus peste 250 de moţiuni, a cerut amânări peste amânări, invocând mai mult timp pentru pregătire, refuzând chiar să vină în faţa Curţii atunci când acuzarea şi-a prezentat cazul.

Ultimul apel al lui Karadzic a fost respins, ceea ce a permis procesului să intre într-un curs normal.

Judecând după numărul de ore indicat de Karadzic pentru examinarea martorilor propuşi de acuzare, acuzatul continuă să boicoteze procesul.

Karadzic a fost însă direct avertizat de judecătorul Ogon Kon cu reducerea timpului de interogare a martorilor.

Timpul cerut de Karadzic pentru interogarea martorilor este de cel puţin trei ori mai mare decât cel indicat de acuzare pentru acelaşi martor, fost prizonier într-unul din lagărele din Bosnia.

Primul martor al acuzării a fost Ahmed Zulic. Mărturia acestuia a fost folosită în mai multe cazuri judecate de Tribunalul pentru fosta Iugoslavie de la Haga.

Radovan Karadzic a respins toate cele 11 capete de acuzare, printre care se numără cel de genocid, persecuţii, deportări, acte inumane, exterminări, acte de violenţă împotriva civililor.