Problema Transnistreană, discutată la Bruxelles

Vicepremierul pentru reintegrare al Moldovei, Victor Osipov a anunţat la o conferinţă de presă menită să explice rezumatul întâlnirii de la Bruxelles pe problema transnistreană că Europa se va implica mai activ în rezolvarea acestui diferend, în cadrul formatului 5 plus 2 deşi cu numai câteva zile în urmă, preşedintele moldovean, Mihai Ghimpu, l-a catalogat drept nul din punct de vedere juridic.

Mihai Ghimpu, este primul politician moldovean care atacă formatul de negocieri 5 plus 2, după ce experţii în securitate internaţională l-au criticat încă de la înfiinţarea acestuia de către OSCE.

Totuşi, Europa promite chiar fonduri europene pentru ambele maluri ale Nistrului.

Promisiunea nu pare reală dacă luăm în considerare faptul că sistemul fiscal al celor două regiuni nu este compatibil.

Pentru a putea fi abordată într-o viziune nouă de politică de securitate, Transinstria are nevoie de o implicare activă a UE.

Aceasta ar trebui făcută însă, în 3 direcţii, potrivit analiştilor prezidenţiali:

1. Înlocuirea forţei de interpunere ruseşti cu o structură EUROPOL

2. Controlul şi retragerea armamentului mic şi mijlociu de pe ambele maluri ale Nistrului

3. unificarea sistemului fiscal pe ambele maluri, pentru ca fondurile europene să aibă eficienţă în implementarea proiectelor.

Formatul de negociere include: Moldova, Transnistria, Ukraina, Rusia şi OSCE, având ca observatori UE şi SUA.

Formatul de negociere 5 plus 2 acordă un statut juridic egal Transnistriei cu cel al Moldovei, în timp ce tratatul de pace a fost semnat de preşedinţii Boris Elţîn şi Mircea Snegur, semnătura liderului separatist Igor Smirnov nefigurând pe documentul oficial.