Problema imigraţiei rromilor, dezbătută în guvernul de la Paris

În societatea franceză şi mai nou, chiar în interiorul guvernului de la Paris s-a intensificat în ultima vreme dezbaterea pe marginea problemei imigraţiei rromilor est-europeni, mai ales cei din Bulgaria şi România.

Autorităţile locale franceze şi aici este de amintit faptul că peste 6 luni în Franţa vor avea loc alegeri municipale au tot mai multe probleme cu aşa-numita incluziune a rromilor şi s-au înmulţit plângerile care pe lângă cerşit reclamă şi stilul de viaţă al acestora, sărăcia teribilă în care trăiesc şi, mai ales, taberele care se înmulţesc ca o ciupercă pe orice teren viran.

Şi dacă anul trecut candidatul Francois Hollande condamna politica evacuărilor forţate impuse de pe atunci preşedintele de dreapta Nicolas Sarkozy câştigarea de către socialişti a puterii nu a schimbat se pare cu nimic lucrurile.

Organizaţia Amnesty International reclamă astăzi numărul record de expulzeli făcut de noul guvern socialist, 10 mii doar în prima jumătate a acestui an.

Un exemplu este dat în oraşul Lille, la marginea căruia trăiau la începutul verii 800 de oameni la 18 septembrie toţi fuseseră evacuaţi, plecând în municipalităţile învecinate.

În interiorul guvernului francez vârful de lance al acestor politici pare a fi ministrul de interne Manuel Vals, susţinătorul ideei trimiterii nediscriminatorii la graniţa rromilor despre care afirmă că au un stil de viaţă total diferit de al francezilor, Ideile sale au divizat conducerea Partidului Socialist, dar, mai grav este că dl Vals a declarat recent "că este mai mult decât rezervat in privinţa primirii României şi Bulgariei în Schengen".

20 de mii de rromi ar trăi în Franţa

Un sondaj de opinie apărut astăzi în publicaţia "Le Figaro" arăta că 90% dintre cei 13 mii de francezi intervievaţi s-au declarat şi ei împotriva admiterii celor două ţări în Tratatul de Liberă Circulaţie în UE.

Statisticile pe baze etnice sunt interzise în Franţa, dar un raport adresat primului ministru estimează că 20 de mii de rromi trăiesc pe teritoriul francez, unde au fost contabilizate 400 de tabere.

Cei mai mulţi rromi se află în regiunea pariziană, acuzaţi de multe ori că fură din buzunare în metrou sau în zonele turistice, că cerşesc agresiv, comit spargeri sau că fură metale din infrastructurile publice, rromii care sunt în orice caz vizibili atunci când cântă sau pur şi simplu cerşesc în metrou şi pe străzi sunt rău văzuţi de o mare parte a populaţiei, după cum o arată şi sondajele de opinie.

"Anumite familii, rromi care au adeseori copii, pot să se insereze şi să se integreze perfect în societatea noastră, dar este vorba despre o minoritate şi repet acest lucru, vocaţia rromilor este de a rămâne în ţara lor şi de a se integra acolo", spune ministrul francez de interne, Manuel Vals.

Şi Manuel Vals şi-a menţinut părerea în mod public în ciuda polemicii declanşate.

Fără a i se opune frontal ministrului de interne un alt membru socialist al guvernului de la Paris, Ahmed de Montebourg, a spus că rromii nu pot fi arătaţi cu degetul numai pentru că formează o categorie etnică.

"Pe teren există probleme enorme şi ministrul de interne trebuie înţeles. Este foarte greu să impună respectarea legii. Există multe infracţiuni şi ele trebuie sancţionate.

"Consider, totuşi, că nu se poate spune că un anumit popor sau o anumită persoană de o anumită origine nu poate în niciun caz să se integreze. Este o poziţie excesivă care trebuie corectată", spune Ahmed de Montebourg, un membru socialist al guvernului francez.

Rromii sunt cetăţeni europeni

Vicepreşedinta Comisiei de la Bruxelles, Viviane Redding, a intervenit şi ea în polemică, precizând regulile europene, fără a uita să sublinieze că polemica din Franţa are loc într-un context electoral, cel al alegerilor municipale de peste 6 luni.

"Avem reguli europene care au fost semnate de Franţa. Există reguli privind libera circulaţie. Cetăţenii europeni şi rromii sunt cetăţeni europeni au dreptul să rămână pe teritoriul francez în mod liber timp de trei luni, iar apoi nu poate fi vorba despre rromi în mod specific, ci despre indivizi care în urma hotărârii unui judecător pot fi evacuaţi dacă au făcut ceva contra legii.

"Există şi reguli de integrare şi mai ales, există 50 de miliarde de euro puşi la dispoziţia statelor şi care nu sunt utilizaţi. Integrarea este o sarcină naţională, care trebuie făcută şi în Franţa şi în celelelte state europene care au elaborat fiecare o strategie naţională de integrare a rromilor", a declarat Viviane Redding.

Franţa doreşte integrarea rromilor în România şi Bulgaria

Pentru ministrul de interne francez, Manuel Vals, dar şi pentru şeful deputaţilor socialişti francezi, Bruno Leroux, proiectele de integrare a rromilor trebuie făcute în primul rând în România şi în Bulgaria.

Admiterea celor 2 ţări în Spaţiul Schengen prevăzută în mod normal pentru 1 ianuarie 2014 a fost de altfel pusă în cauză în mod deschis în ultima vreme de numeroase personalităţi politice franceze de dreapta şi extrema dreaptă.

Principalul motiv chiar dacă nemărturisit ar putea fi tocmai temerea aleşilor locali de a trebui să se confrunte cu prezenţa rromilor care ar putea sosi în masă nestingheriţi după intrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen.