Priorităţile preşedinţiei olandeze a Uniunii Europene

La Amsterdam a fost inaugurat ieri programul cultural al Preşedinţiei olandeze a UE.

Artişti, scritori, studenţi, reprezentanţi ai industriilor creative încearcă să aducă Europa mai aproape de cetăţean, să arate cât de asemănători suntem în diversitatea noastră.

Latura culturală nu rezolvă însă problemele politice cu care se confruntă azi Uniunea.

Principalele provocări pentru Preşedinţia olandeză au fost detaliate deministrul de externe olandez, Bert Koenders, în exclusivitate pentru RRA.

Olanda revine după 12 ani la Preşedinţia rotativa a unei Uniuni Europene cu probleme mult mai profunde, cu provocări mult mai serioase, atât externe, cât şi interne.

"Sigur că punem accent pe câteva aspecte importante, ca de exemplu crearea de locuri de muncă, pe inovare, pe crearea unei politici comune atunci când vorbim de energie. Realizăm însă că sunt câteva probleme care au prioritate în acest moment. Mă refer la negocierile cu Marea Britanie, apoi problema refugiaţilor, cum să ne protejăm mai bine graniţele externe şi cum să găsim un sistem solidar în Europa şi, nu în ultimul rând, instabilitatea din afara Europei şi ameninţarea terorismului. Toate sunt motive de îngrijorare pentru multe lume şi acum sunt în atenţia noastră", a declarat Bert Koenders.

L-am întrebat pe ministrul olandez de externe cum vede viitorul UE în condiţiile în care se aud din ce în ce mai multe voci care spun că acesta este "începutul sfârşitului".

"Eu nu sunt de această părere. Sigur că nu poţi exclude total scenariul, dar eu cred că în situaţii dificile Europa trebuie să arate că poate să se ridice deasupra lor. Este normal ca într-o organizaţie politică atât de mare să existe şi diferenţe de opinii, ceea ce înseană că instituţiile europene, dar şi Preşedinţia Uniunii au un rol şi mai mare în a menţine cele 28 de state membre în aceeaşi direcţie, pe aceeaşi linie. Cred că acum trebuie să vedem care ne sunt interesele comune. Dacă ascult ce spun cetăţenii europeni, fie că sunt din România, Bulgaria, Italia sau Olanda, aud din ce în ce mai mult că unele probleme trebuie rezolvate la nivel european şi sigur că sunt şi conflicte de interese, dar cred că istoria UE a arătat că până la urmă există dorinţa de a găsi cale comună, vezi sancţiunile pentru Rusia sau chiar criza euro", a afirmat diplomatul olandez.

Reporter: Nu cu mult timp în urmă, premierul olandez spunea că este iritat de faptul că responsabilitatea în criza refugiaţilor stă mai mult pe umerii ţărilor din vest. Ce aşteaptă, de exemplu, Preşedinţia olandeză de la România?

Bert Koenders: Nu se poate spune că preşedinţia aşteaptă ceva anume de la România. Este foarte important ca toate toate ţările să-şi asume responsabilitatea în rezolvarea problemei refugiaţilor. Comisia Europeană a încercat să vină cu câteva propuneri, unele au fost deja adoptate la ultimul consiliu, iar acum nu vrem decât ca înţelegerile să fie respectate de toate statele membre.

În ceea ce priveşte spaţiul Schengen, Bert Koenders consideră că trebuie discutată modernizarea unor mecanisme.

"Situaţia în spaţiul Schengen este tensionată, am văzut şi astăzi - a menţionat Koenders, referindu-se la iritarea Germaniei faţă de controlul la ganiţă introdus de Danemarca. Este important ca graniţele să rămână deschise - continuă ministrul oladez de externe - şi dacă tensiunile persistă, trebuie să avem grijă ca toate măsurile luate să respecte legislaţia europeană. Pe de altă parte, poate că este nevoie de revizuirea unor mecanisme. De exemplu să vedem cum se vor încheia discuţiile legate de aşa-numitul "mecanism Dublin". Situaţia României şi Bulgariei nu depinde de Preşedinţia olandeză a UE. Încă nu ştiu dacă va fi pe agenda Consiliului în următoarele şase luni. Separat de preşedinţie, Olanda ca ţară aşteaptă următorul raport al Comisiei Europene" a mai spus ministrul olandez de externe.