Primirea muncitorilor străini în Olanda, "pregătită din timp"

Reprezentanţi ai autorităţilor locale din Regatul Ţărilor de Jos vin la Haga să îi ceară ministrului afacerilor sociale să ia măsuri la nivel naţional pentru ca oraşele să aibă capacitatea necesară pentru a-i primii pe noii veniţi, odată cu ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru români şi bulgari.

Aacest lucru urmează să se întâmple la începutul anului viitor.

Consilierii locali se tem că nu sunt suficiente locuinţe, locuri în şcoli, locuri de muncă sau că migranţii nu vor fi acceptaţi de populaţie.

Acest ultim aspect a fost puternic speculat în presa olandeză, în special după ce un sondaj de opinie a arătat că aproape 75% dintre olandezi se tem că îşi vor pierde locurile de muncă în favoarea românilor şi bulgarilor.

Într-o scurtă apariţie în programul de ştiri al televiziunii naţionale, ministrul român al muncii, Mariana Câmpeanu, a precizat faptul că Olanda nu a fost niciodată printre destinaţiile preferate ale celor care pleacă la muncă în străinătate.

"Teamă nejustificată" faţă de muncitorii străini

Am stat de vorbă cu oficiali olandezi despre îngrijorările exprimate de populaţie. O teamă nejustificată, spune Marnix Norder, consilier local la Haga.

Marnix Norder: Aşa este, aud şi eu că oamenilor le este teamă. Exact aşa s-a întâmplat şi când s-au deschis graniţele pentru polonezi. Însă, în practică lucrurile stau altfel. Aceşti oameni care vin aici ajung să lucreze în sere, culeg legume şi fructe, locuri de muncă pentru care în Olanda nu este întotdeauna suficient personal.

Reporter: A declarat Marnix Norder pentru Radio România. Românii şi bulgarii sunt bineveniţi, mi-a spus şi Hamit Karakus, consilier local în Rotterdam. "Economia are nevoie de forţă de muncă, în specială educată, aşa cum sunt cei care vin din România. Însă nu întotdeauna cei care vin au un comportament civilizat, iar imaginea celor două ţări are de suferit" - a adăugat Karakus.

Hamit Karakus: De exemplu, bulgarii sunt activi în traficul de persoane şi în prostituţie, pe când românii se ocupă de spargeri, de furturi din buzunare. Însă nu trebuie să generalizăm şi să spunem că toţi românii sunt hoţi de buzunare. O astfel de afirmaţie este periculoasă.

Reporter: Opinia lui Karakus este împărtăşită şi de Marnix Norder.

Marnix Norder: Criminalitatea nu are legătură cu naţionalitatea.

Reporter: A subliniat Norder. Ministrul olandez al afacerilor sociale, Lodewijk Asscher, a surprins pe toată lumea, la mijlocul lunii august, când, într-un articol semnat împreună cu un publicist englez şi publicat de ziarul "The Independent", a cerut Uniunii Europene să ia măsuri urgente împotriva efectelor negative ale liberei circulaţii a forţei de muncă.

Apelul său pare să dea apă la moară cererilor repetate ale lui Geert Wilders, politicianul de extremă dreaptă care cere menţinerea restricţiilor pentru forţa de muncă din România şi Bulgaria şi după 1 ianuarie 2014, fără să îi pese că în acest fel s-ar încălca un tratat european.