"Primăvara arabă" continuă în Siria

Human Rights Watch cere excluderea Siriei din Liga Arabă ca urmare a violenţelor regimului împotriva protestatarilor, în special cele din oraşul Homs.

Siria s-a angajat faţă de ligă să pună în aplicare un plan pentru încetarea violenţelor pe care însă nu l-a respectat, iar vineri şi sâmbătă situaţia este dezbătută de reprezentanţii ligii arabe.

Doar în protestele de joi aproximativ 40 de persoane au murit, potrivit activiştilor sirieni, în timp ce Naţiunile Unite estimează că numărul total al victimelor trece de 3.500 de persoane.

La nivel internaţional impunerea unor noi sancţiuni împotriva Siriei e în discuţie de câteva luni, însă până acum nu s-a ajuns la un consens, în condiţiile în care Rusia şi China nu intenţionează să se repete scenariu libian.

Complicaţii siriene

Este dificil de obţinut o imagine clară a revoltelor din Siria, mai ales pentru că jurnalistii nu au acces.

Este clar că mor oameni dar nu este la fel de clar care este motorul protestelor, în condiţiile în care Siria, în general, şi chiar zonele în care au izbucnit revoltele cu epicentrul în oraşele Derra, Homs şi Hama, este un mozaic de grupuri cu religii şi interese diferite.

Pe de o parte sunt prezenţi druzii care, încurajaţi de Franţa în anii 1920, au avut parte de o largă autonomie locală.

Druzii sirieni ca şi cei libanezi au o istorie de opoziţie faţă de partidul Baath sirian şi faţă de familia Assad, deşi din punct de vedere politic druzii au în comun cu partidul Baath, socialismul.

Fraţii Musulmani- o istorie de opoziţie

Tot în zona Deraa, dar şi în Hama, există o prezenţă solidă a Fraţilor Musulmani sirieni organizaţie aflată de mulţi ani în semiclandestinitate.

În plus, zona în care sunt prezenţi militanţii este la doi paşi de graniţa cu Iordania, unde este activă organizaţia considerată teroristă Frontul Iordanian de Actiune Islamică care este într-o relaţie foarte bună de colaborare cu Fraţii Musulmani sirieni.

Fraţii Musulmani au fost activi în Siria încă dinainte de independenţă iar în anii 1970 şi începutul anilor 80 au exercitat o ameninţare serioasă pentru regimul baathist.

În cazul actualelor proteste, militanţii islamişti, au ieşit deja din subteran, aşa cum s-a întâmplat şi în anii 70, când au profitat de nemulţumirea socială şi au hărţuit cu atentate regimul baathist, pe atunci condus de Hafez al Assad.

Animozitatea istorica dintre familia Assad şi Fraţii Musulmani este motivată şi de faptul că prima este musulmană alawită, o sectă şiită, iar Frăţia este sunită salafită.