Prima sărbătorire oficială a victoriei de la Stalingrad
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a participat, ieri, la prima sărbătorire oficială a victoriei în bătalia de la Stalingrad, din Al Doilea Război Mondial, aşa numita "Zi a gloriei"
03 Februarie 2018, 02:50
Preşedintele, Vladimir Putin, a participat, ieri, la Volgograd la manifestările solemne consacrate celei de a 75-a aniversări a victoriei Armatei Sovietice în batălia de la Stalingrad, fosta denumire a oraşului, bătălie ce a schimbat cursul celui de Al Doilea Război Mondial.Bătălia a durat aproape 200 de zile, între iulie 1942 şi 2 februaruie 1943, când trupele germane în frunte cu feldmareşalul Von Paulus au capitulat.
La Volgograd, Vladimir Putin aflat în plină campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale din martie, a vizitat marele complex muzeistic memorial Mamaev Kurgan, Colina Mamaev, dominată de emblematica statuie Patria Mamă, înaltă de 87 de metri. Putin a păstrat un moment de reculegere şi a depus o coroană de flori la Flacăra Veşnică din Sala Gloriei Militare a complexului şi un buchet de flori la mormantul mareşalului Vasili Ciuikov, unul din comandanţii sovietici în bătaia de la Stalingrad.
La adunarea solemnă ce a urmat, preşedintele Putin a numit victoria de la Stalingrad legendară, cea mai mare, brutală şi sângeroasă din istoria războiului şi chiar a întregii omeniri. Vladimir Putin a subliniat că la Stalingrad au fost distruse diviziile de elită ale Wehrmahtului hitlerist, ca şi planurile strategice ale naziştilor, ceea ce a deschis calea spre distrugerea completă şi definitivă a inamicului.
În Rusia, victoria în Marele Război pentru Apărarea Patriei este sărbătorită, pe 9 mai, ca cea mai importantă sărbătoare naţională marcată atat la nivel oficial, cât şi personal. Pierderile militare şi civile ale Uniunii Sovietice se estimează la 26-29 de milioane de oameni, afectând practic fiecare familie.
Bătălia de la Stalingrad este considerată de istorici un moment decisiv în cursul războiului, după care Armata sovietică a preluat definitiv iniţiativa strategică, continuându-şi ofensiva practic pană la Berlin. În momentul de vârf al batăliei, cel al declanşării contraofensivei sovietice în noiembrie 1942, în luptă erau angajaţi de ambele părţi 2,3 milioane de militari din care, potrivit istoricilor ruşi, circa 1,14 milioane militari sovietici, respectiv circa un milion de militari germani şi din ţările axei. Germania: 400.000; Italia: 220.000: Ungaria: 200.000: România circa 150.000. Numărul total al militarilor rulaţi în întrega bătălie nu se cunoaşte, dar le este superior acestor cifre. Pierderile au fost cele mai mari înregistrate vreodată într-o singură bătălie. Armata sovietică, 480.000 de morţi şi 650.000 de răniţi; Germania şi aliaţii săi, între 630.000 şi 1,5 milioane de morţi, răniţi şi prizonieri, cifrele variind aici în funcţie de aria luptelor luate în calcul.
Potrivit unui documentar întocmit de partea română cu ocazia inaugurării în anul 2015 lângă Volgograd, la Rossoşka, a primului cimitir militar român de campanie din Rusia, la luptele din zona Stalingradului au particiapt din partea română două armate, a treia şi a patra, 152.000 de militari în zona Stalingradului şi alţi 75.000 într-un sector situat la sud de acesta şi în stepa Kalmîkă. Potrivit documentarului, la 7 ianuarie 1943, efectivele lor însumate numărau 73.000 de militari.
În cimitirul de la Rossoşka, realizat inclusiv cu concursul Ambasadei române de la Moscova, au fost reînhumate până în prezent rămăşiţele a peste 1.000 de militari români căzuţi în luptele din zona Stalingradului.
