Prima cameră parlamentară liberă din Egipt

Alegerile parlamentare au adus în Camera Deputaţilor egipteană o majoritate de sorginte islamistă, în condiţiile în care 47% din locurile de deputaţi revin partidului Fraţilor Musulmani, marii câştigători ai alegerilor până acum.

Pe locul doi se situează, lucru neanticipat de analişti, partidul radical islamist salafist Nour cu 24%, iar pe locurile trei şi patru partidul liberal Wafd şi coaliţia secularistă Blocul Egiptean.

Adunarea Poporului urmează să aleagă o comisie cu 100 de membri care să schiţeze o nouă constituţie.

Documentul ar urma să fie supus unui referendum înainte de alegerile prezidenţiale programate în luna iunie, după care Consiliul militar ar trebui să renunţe la putere.

Alianţe şi negocieri

Îngrijorarea trezită de procentul uriaş deţinut de partidele islamiste a fost iar alimentată când, la depunerea jurământului, mai mulţi deputaţi islamişti au cerut modificarea textului prin care se cere respectarea constituţiei şi legii.

Islamiştii au solicitat să se adauge respectatea „Legii lui Dumnezeu”.

Deja au apărut pronosticuri legate de viitoarele alianţe în legislativ.

Cert este că, şi dacă seculariştii s-ar alia, tot nu ar reuşi să facă faţă numărului uriaş de islamişti.

În plus, dacă tendinţa demonstrată de alegerile pentru Adunarea Poporului se păstrează, şi deocamdată nu sunt semne că ar putea interveni vreo schimbare, şi la scrutinul pentru Shura Camera Superioară a Legislativului (echivalentul Senatului românesc) numărul de islamişti din parlamentul de la Cairo ar putea să crească şi să asigure o dominare completă.

În aceste condiţii, partidul cel mai curtat pentru viitoare alianţe în legislativ va fi Partidul Libertate şi Justiţie al Fraţilor Musulamni.

Chiar dacă o alianţă cu partidul salafist Nour pare firească datorită rădăcinilor islamiste comune, nu este exclus ca politicienii din organizaţia Fraţilor Musulmani să prefere o alianţă cu partidul liberal, ca să elimine imaginea de formaţiune cu agendă islamistă, spun unii analişti egipteni.

Cu cine discută Fraţii Musulmani

Liberalul Sameh Makram Ebeid susţine că noua conducere a liberalilor ar fi intrat deja în negocieri cu Fraţii Musulmani, încă dinainte de alegeri.

„Eu unul mi-am dat demisia din biroul de conducere al partidului pentru că sunt nemulţumit de performanţele partidului, de lipsa de dinamism şi de mesajul neclar, cine suntem, suntem liberali, suntem de centru-dreapta, suntem cumva parte din organizaţia Fraţilor Musulmani, eu sunt profund nemulţumit de legăturile noii conduceri liberale cu Fraţii Musulmani. Acum partidul liberal este ca un gulas românesc, adică un amestec de interese”, a declarat acesta.

Liberalul Sameh Makram Ebeid avertizează că Fraţii Musulamni vor impune şaria-legea islamică drept bază pentru întreaga legislaţie egipteană ceea ce poate afecta turismul egiptean, posibil doar în condiţii de liberate socială.

„Nimeni din străinătate nu va veni într-o ţară care nu e liberă de condiţionalităţi” argumentează el.

Jurnalistul Mohamad Saad susţine că islamul serveşte doar ca inspiraţie şi că Fraţii Musulmani vor activa ca orice partid politic, în special cu o agendă anti-corupţie şi de reconstrucţie economică.

„Fraţii Musulmani vor acţiona ca orice partid, vor colabora în procese politice cu celelalte formaţiuni, aşa cum au şi colaborat în ultima vreme şi în ultimii 5 ani, cu partide de toate felurile, de la naserişti radicali, la islamişti până la liberalii de la Wafd”, a adăugat Mohamad Saad.

Modele economice divergente

Dincolo de discuţiile despre ideologie, Egiptul se confruntă acum cu o gravă situaţie economică iar străzile sunt în continuare marcate de nemulţumiri legate de nivelul de trai.

Liberalul Sameh Makram Ebeid consideră că în acest moment, trebuie stimulate şi investiţiile străine dar e nevoie şi de protecţie socială.

„Egiptul a trecut de la statul socialist din vremea lui Nasser, la un fel de stat semi-capitalist în vremea lui Saadat, apoi s-a ajuns la un stat marcat de capitalism sălbatic, extrem, în vremea lui Mubarak care, aşa cum a afectat România, a lovit grav şi Egiptul", a declarat acesta.

Modelul de viitor pentru care pledează chiar şi cei de centru-dreapta ca mine, este un stat, nu tocmai social, dar o economie de piaţă liberă însă dublată de egalitate socială, adică, un aşa numit „capitalism cu inimă”, explică Sameh Makram Ebeid.

Şi în programul Partidului Libertate şi Justiţie, aripa politică a organizaţiei Fraţilor Musulmani, pe primul loc figurează dreptatea socială.

Modelul politic este numit „regim democratic bazat pe şaria” cu toate libertăţile sociale în limitele legii sialmice iar modelul economic, el este similar celui din sistemul bancar islamic, fără dobânzi, adică, potrivit şaria, fără profit din tranzacţii ori speculaţii financiare.