Preţul energiei "va creşte în următorii 15 ani"

Guvernele din Uniunea Europeană trebuie să ia în calcul o scumpire a energiei electrice în următorii 15 ani, atât pentru gospodării, cât şi pentru întreprinderi.

Este atenţionarea Comisiei Europene, care recomandă autorităţilor naţionale să gândească politici pentru a face suportabile aceste creşteri de preţuri.

Problema este în discuţie la reuniunea miniştrilor europeni de resort, care are loc în Danemarca.

România, în prag de liberalizare a preţului la gaze, are, astfel, de elaborat un plan mai complex legat de scumpirea energiei.

Analistul Otilia Nuţu spune că din moment ce nu există o piaţă integrată a energiei în Uniunea Europeană, nu se poate vorbi despre o creştere uniformă a preţului în ţările membre.

Pentru România, poate fi estimată în decursul următorilor 15 ani o majorare cu până la 12% a acestuia.

"Preţurile, în diferite zone, ţin de restricţii locale. Spre exemplu, ne aşteptăm ca preţul la energie electrică în Germania şi în ţările din jur să crească din cauza deciziei guvernului german de a scoate din funcţiune centralele nucleare până în 2020.

"Practic, preţurile vor diferi în continuare destul de mult de la ţară la ţară", a declarat analistul.

Preţurile pentru consumatorul casnic ar putea creşte cu 15-20%

Preţul energie pentru consumatorul final casnic ar putea creşte pe la 15-20%, crede analistul Otilia Nuţu.

"În România, probabil că preţurile nu vor creşte spectaculos. Noi acuma avem nişte preţuri care sunt foarte distorsionate de diferite dezechilibre.

"Spre exemplu, întreţinem în continuare - şi asta, din buzunarul nostru, nu din buzunarul altcuiva - foarte multe capacităţi termo care sunt ineficiente", consideră Otilia Nuţu.

Analistul este de părere că distorsiunile apar la energia hidro şi nucleară acolo unde nu sunt recunoscute integral costurile.

O altă problemă apare, în opinia analistului, de la consumatorii care beneficiază de contracte preferenţiale de energie, ceea ce înseamnă că tot acest discount pe care îl primesc aceşti mari consumatori sunt, de fapt, în detrimentul altor consumatori, care nu beneficiază de acest discount.

"Deci dacă s-ar elimina toate aceste distorsiuni, s-au făcut, aşa, nişte analize mai curând ochiometrice şi concluzia a fost că preţurile pentru consumatorul final casnic ar creşte undeva pe la 15-20%.

"Preţurile pentru IMM-uri s-ar reduce destul de mult, iar preţurile pentru marii consumatori, cu excepţia aluminiului şi a oţelului, care sunt acele companii care au acum nişte contracte cu discounturi foarte mari, ar rămâne cam la fel", a precizat Otilia Nuţu.

Pe termen lung preţul energiei "s-ar putea micşora"

Mixul energetic stabilit de cererea pieţei şi nu impus de autorităţile statului reprezintă soluţia care ar determina un preţ optim al preţului energiei, mai spune Otilia Nuţu.

"Nu se va pune niciodată problema să produci numai energie hidro, pentru simplul motiv că se poate întâmpla ca anul trecut şi anume, secetă. La fel şi cu sectorul nuclear. Sunt unele centrale care funcţionează numai o parte din timp, sunt altele care funcţionează cel mai bine dacă produc continuu.

"Pentru o centrală pe vânt, care produce intermitent, când bate vântul, trebuie în acelaşi timp să ai şi o capacitate de producţie, de regulă termo, pe gaz, care să poată să compenseze aceste variaţii de energie", a declarat Otilia Nuţu.

Preţurile la energia electrică şi gaze sunt reglementate în acest moment, fapt care le menţine sub nivelul lor real, mai spune analistul.

Liberalizarea pieţelor, care se va petrece în următorii cinci ani pentru consumatorii casnici, ar eficientiza sectorul şi ar conduce în primă fază şi la majorarea acestor preţuri.

Pe termen lung, însă, acestea vor scădea, ca urmare a concurenţei de pe piaţa liberă.

Gazele de şist, despre care se tot vorbeşte zilele acestea, ar putea fi o soluţie fiabilă în sectorul energetic românesc abia în 2018, spune Otilia Nuţu, moment în care rezervele de gaze convenţionale ar începe să se diminueze tot mai mult.

Producţia de energie electrică în România, conform datelor furnizate în timp real de Transelectrica, este asigurată în acest moment în proporţie de 29% de resursa hidro, 19% de cea nucleară, 44% cărbune şi hidrocarburi şi 7% din eolian.