Pretenții ale Turciei în cazul aderării Finlandei și Suediei la NATO
CUMHURIYET scrie că Bloomberg a adresat întrebări unor oficiali turci de rang înalt legate de mişcările Turciei faţă de aderarea Suediei şi Finlandei la NATO.
Articol de Sergiu Şteţ, 19 Mai 2022, 10:06
O agenţie media renumită din SUA, Bloomberg, a adresat întrebări unor oficiali turci de rang înalt legate de mişcările Turciei faţă de aderarea Suediei şi Finlandei la NATO. Sub acoperirea anonimatului, oficialii au făcut declaraţii interesante.
Odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia, la 24 februarie, Finlanda şi Suedia s-au apropiat de NATO, ceea ce a generat tensiuni în interiorul Alianţei.
Săptămâna trecută, preşedintele Erdoğan a declarat că nu priveşte cu ochi buni aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, transmiţând astfel semnalul că ar putea împiedica aderarea acestor două ţări, ceea ce a generat un şoc în lumea occidentală.
Părţile s-au întâlnit la sfârşitul săptămânii la Berlin, în cadrul unui summit, iar săptămâna aceasta preşedintele Erdoğan a declarat: "Suedia este un centru de incubaţie al organizaţiilor teroriste. Teroriştii susţin discursuri în Parlamentele lor. Am înţeles că vin luni, dacă vin să ne convingă, să nu vină. Scuzaţi-mă, dar să nu se obosească. Atâta timp cât ei impun sancţiuni, noi nu vom spune 'da' aderării lor la NATO. Alianţa Nord-Atlantică ar deveni un loc în care se concentrează reprezentanţii teroriştilor."
În timp ce discuţiile pe această temă şi procesul de depunere a cererilor continuă, Bloomberg a discutat cu trei oficiali turci de rang înalt. Pentru că este un subiect sensibil şi nu sunt mandataţi să vorbească pe această temă, cei trei oficiali turci, sub acoperirea anonimatului, au enumerat cererile Ankarei față de NATO şi față de Suedia şi Finlanda.
PKK şi extensiile lui
Conform ştirii publicate de Sözcü, sursele au declarat pentru Bloomberg că Turcia cere ţărilor candidate să acţioneze mult mai hotărât împotriva organizaţiei teroriste PKK şi a extensiilor YPG/PYD (Unitățile de Apărare a Poporului, aripa militară a PYD (Partidul Uniunii Democratice, aripa siriană a PKK-n.trad.)
Este cunoscut faptul că în interiorul NATO acest subiect naşte tensiuni, însă Turcia doreşte ca Suedia şi Finlanda să recunoască nu numai PKK drept organizaţie teroristă, ci şi extensiile acestuia.
Oficialii au spus: "Nu este suficientă recunoaşterea numai a PKK ca organizaţie teroristă. Ar trebui să se acţioneze mai mult şi asupra simpatizanţilor PKK activi în ţările nordice."
Embargo asupra armelor
Oficialii de rang înalt au declarat că Turcia solicită ridicarea embargoului asupra vânzărilor de arme impus de Suedia şi Finlanda, împreună cu alte ţări membre UE. În urma operaţiunilor militare ale Turciei în Siria împotriva organizaţiilor teroriste, din anul 2019, unele ţări au încetat vânzările de arme către Turcia.
Oficialii au atras atenţia că dimensiunea achiziţiilor de arme din aceste ţări nu era mare şi au adăugat: "Nu intenţionăm să achiziţionăm sisteme de apărare de mari dimensiuni, dar, în principiu, Ankara nu doreşte ca din NATO să facă parte prea multe ţări care obstrucţionează acordurile privind armele". Cu ceva timp în urmă, ministrul de externe, Mevlüt Çavuşoğlu, declara că restricţionarea vânzărilor de arme nu corespunde spiritului NATO.
Vechile greşeli
Oficialii de rang înalt consideră ca fiind o greşeală faptul că Turcia a permis revenirea Greciei în NATO, în anii 1980, şi amintesc că Atena şi Ciprul grecesc împiedică aderarea Turciei la Uniunea Europeană. De asemenea, ei adaugă: "Pentru că şi-a învăţat lecţia din aceste greşeli, Turcia doreşte ca în primul rând aceste două ţări să-şi schimbe atitudinea faţă de organizaţiile teroriste".
Celelalte cereri
Pe de altă parte, oficialii turci, au atras atenţia că pe lângă aceste cereri mai sunt şi altele. Precizând că Turcia doreşte să achiziţioneze avioane de luptă F-35, a căror vânzare a fost oprită după ce a achiziţionat din Rusia sistemul S-400, oficialii turci au adăugat că pe lângă avioanele F-35 Ankara mai vrea să cumpere şi avioane F-16 şi kituri.
De asemenea, Ankara doreşte ridicarea sancţiunilor impuse de SUA din cauza sistemului S-400.
Pregătiri pentru alegerile din 2024?
Oficialii turci au precizat că opoziţia lui Erdoğan faţă de aderarea celor două ţări nu are nicio legătură cu apropierea lui de Putin.
De asemenea, oficialii au menţionat că ieşirea lui Erdoğan nu reprezintă o pregătire pentru alegerile care se vor desfăşura anul viitor şi au adăugat: "Turcia promovează o politică externă care să corespundă intereselor sale naţionale."
