Preşedintele SUA îi cere lui Hosni Mubarak reforme politice

Administraţia Obama l-a avertizat pe preşedintele egiptean Hosni Mubarak că va revizui asistenţa americană militară şi civilă de 1,5 miliarde de dolari anual în funcţie de reacţia autorităţilor faţă de demonstranţi.

De când a făcut pace cu Israelul, Egiptul a primit miliarde de dolari din partea SUA pentru a-şi moderniza armata şi pentru consolidarea securităţii şi stabilităţii regionale.

SUA a furnizat regimului de la Cairo, între altele, avioane de luptă F16, tancuri, elicoptere Apache şi avioane de supraveghere.

Vineri seară, imediat după o convorbire telefonică cu preşedintele Mubarak, preşedintele Obama a ieşit în faţa reporterilor arătând că i-a spus clar liderului egiptean că este nevoie să aplice reforme politice, sociale şi economice care să răspundă aspiraţiilor populaţiei.

"În absenţa acestor reforme, în timp, nemulţumirile oamenilor au crescut. Când preşedintele Mubarak s-a adresat poporului egiptean, el s-a angajat pentru o mai bună democraţie şi mai mari oportunităţi economice. Am vorbit cu el după discurs şi i-am spus că are responsabilitatea să dea substanţă acestor cuvinte, să facă paşi concreţi", a declarat Barack Obama.

Violenţele nu sunt un răspuns la nemulţumirile populaţiei

Preşedintele american i-a cerut celui egiptean ca autorităţile să se abţină de la violenţe.

"Violenţele nu sunt un răspuns la nemulţumirile poporului egiptean. Suprimând ideile nu le faci niciodată să moară", a mai spus preşedintele american.

"Vreau să fiu foarte clar, cer autorităţilor egiptene să se abţină de la orice violenţe împotriva protestatarilor paşnici. Egiptenii au drepturi care sunt universale: dreptul la asociere liberă , dreptul la expresie liberă şi dreptul de a-şi hotărâ propriul destin", a adăugat preşedintele Obama.

El a adăugat că demonstranţii au şi ei responsabilitatea de a se exprima paşnic.

Preşedintele american a cerut un dialog consistent între guvern şi cetăţeni şi o schimbare de politică menită să conducă la un viitor mai liber, cu mai mari oportunităţi şi justiţie pentru populaţie.

Barack Obama a reafirmat ceea ce solicitase ceva mai devreme şi secretarul de stat Hillary Clinton: deblocarea accesului la internet şi la site-urile sociale media.

"Aceste proteste subliniază că există nemulţumiri adânci în societatea egipteană iar guvernul egiptean trebuie să înţeleagă că violenţa nu va înlătura aceste nemulţumiri", a spus Hillary Clinton adăugând că refoma este absolut crucială pentru prosperitatea Egiptului.

"Egiptul a fost îndelung un partener important al SUA într-o serie întreagă de probleme regionale. Ca partener al său, credem cu putere că guvernul egiptean trebuie să răspundă imediat poporului egiptean şi să aplice reformele politice, economice şi sociale", a spus secretarul de stat.

Hillary Clinton a cerut, în acelaşi timp, tuturor părţilor calm. Guvernul trebuie să investigheze orice alegaţii de brutalitate din partea forţelor de poliţie a adăugat secretarul de stat american.

Singura certitudine este incertitudinea

În vreme ce public, administraţia Obama continuă să susţină aspiraţiile prodemocratice ale protestatarilor, oficialii ei ca şi experţii în securitate recunosc o din ce în ce mai adâncă incertitudine în legătură cu rezultatele protestelor care pot reformula societăţi şi înlătura guverne, din Liban până în Africa de Nord.

Singura certitudine, spun experţii, este incertitudinea, o perioadă extinsă de potenţiale pericole de instabilitate care este, probabil, doar începutul.

Cu câteva excepţii, ţările care de decenii se află sub regimuri autocrate, sunt lipsite de experienţă şi de infrastructura politică pe care să-şi construiască guverne noi, stabile.

Analiştii spun că ceea ce a început în Tunisia este complet fără precedent în lumea arabă unde niciodată un dictator nu a fost înlăturat de la putere de mişcări de stradă.

Ei mai arată că incertitudinile şi viteza schimbărilor pun administraţia Obama în faţa unor dificile opţiuni pentru că în vreme ce îşi declară susţinerea pentru mişcările democratice, încearcă să menţină stabilitatea şi să prevină violenţele în regiune, ceea ce, în mod istoric, SUA nu au putut face niciodată bine.

Guvernul Mubarak a tolerat o modestă disidenţă politică, inclusiv grupuri de opoziţie organizate, ca Frăţia Musulmană, dar violenta reacţie a autorităţilor faţă de protestatari a radicalizat opoziţia panicând, în acelaşi timp, pieţele financiare ale Egiptului.

Analiştii spun că dacă violenţele vor continua, ele ar putea adânci haosul iar ţara ar recâştiga cu greu orice aparenţă de stabilitate în viitorul apropiat.

Întrebarea acum este dacă militarii îşi vor întoarce armele şi se vor alătura protestatarilor sau dacă, în cazul în care Mubarak va ordona, vor deschide focul, alternativă care, spun aceiaşi analişti, ar fi puţin probabilă.