Preşedintele Parlamentului European, împotriva ACTA

Şeful Parlamentului European s-a pronunţat împotriva Acordului comercial antipiraterie (ACTA), apreciind drept "slab" echilibrul între protecţia dreptului de proprietate intelectuală şi drepturile fundamentale ale utilizatorilor de internet.

''Nu cred că se fac progrese prin actualul acord'', a declarat Martin Schulz, la un post german de televiziune.

ACTA a fost semnat în urmă cu câteva săptămâni, la Tokyo, de 22 de state membre ale UE, inclusiv România, şi de Australia, Canada, Japonia, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi Statele Unite.

Cel mai mare grup europarlamentar, Partidul Popular European susţine acordul, în timp ce Socialiştii şi Democraţii şi Verzii doresc renegocierea textului, informează EUObserver.

Potrivit raportorului PE privind ACTA, Vital Moreira, controversa apare în legătură cu o parte a acordului, cea care se referă la drepturile de autor pe internet, descărcarea de muzică, literatură, teatru, spectacole etc.

Deoarece a ridicat probleme legale, Parlamentul European poate cere Curţii europene de Justiţie să verifice compatibilitatea acordului cu legislaţia europeană.

În acest caz, procedura parlamentară ar fi suspendată până la decizia Curţii, informează EUObserver.

Pentru a putea fi aplicat în spaţiul comunitar, ACTA trebuie ratificat de toate statele membre şi aprobat de Parlamentul European.

Demersuri de ratificare suspendate

Recent, Germania şi Letonia au suspendat demersurile de ratificare a acordului pentru a purta noi discuţii pe marginea sa.

Anterior, Polonia şi Republica Cehă au "îngheţat" procesul de ratificare în urma unui val de proteste, iar Slovacia, care nu a semnat acordul, a anunţat că a suspendat lucrările privind adoptarea.

ACTA vizează, potrivit iniţiatorilor, lupta împotriva contrafacerii în sens larg, de la medicamente la încălcarea drepturilor de autor în contextul distribuţiei prin internet.

Documentul vizează armonizarea standardelor cu privire la protecţia drepturilor de proprietate intelectuală, pentru produse precum filme, muzică, medicamente şi alte produse care pot deveni mai uşor ţinta furturilor de proprietate intelectuală.

Cei care se opun acordului se tem mai ales de faptul că, prin intrarea în vigoare a ACTA, autorităţile naţionale vor putea bloca, absolut legal, conţinutul din spaţiul virtual.

Criticii tratatului consideră că ameninţă libertatea pe Internet şi aduce atingere drepturilor cetăţenilor, explică agenţia France Presse.