Presa internaţională analizează alegerile din SUA

"Americanii au votat; lumea şi-a ţinut respiraţia", titrează La Libre Belgique, în timp ce Le Parisien constată că "După o campanie pe cât de nefirească pe atât de brutală, Statele Unite l-au ales pe cel de-al 45-lea preşedinte, un şoc pentru cele două Americi, o alegere care angajează întreaga lume".

Şi "Spania are interesele ei în cursa candidaţilor către Casa Albă", scrie La Razon, iar Folha din Brazilia analizează viitoarea preşedinţie americană din perspectiva temelor de interes centrale pentru Europa: poziţia americană în cadrul NATO, tratatele comerciale dintre SUA şi Uniunea Europeană şi acordul nuclear cu Iranul.

"Exista cândva la americani un sentiment de confort legat de transformare, de schimbare, de eterna oscilare a pendulului", remarcă Der Spiegel şi continuă: "Pentru o Americă dintotdeauna mulţumită de ea însăşi, optimismul în privinţa vieţii era starea de spirit naturală. Frica însă este nouă. Frica de declin social, de tot ceea ce este străin, ba chiar şi de progres. La fel de noi sunt şi greşelile, iar dintre acestea au existat deja mult prea multe", opinează cotidianul german.

Din Turcia, Hurriyet se întreabă "Ce va schimba noul preşedinte al SUA?" şi adaugă: "Când spui SUA, spui Irak, spui Siria, adică Orientul Mijlociu, iar politicile pe care le va promova noul preşedinte vor influenţa viitorul acestei regiuni".

Le Temps face un bilanţ al mandatului care urmează să se încheie şi subliniază că "Poziţia Statelor Unite astăzi în lume nu seamănă cu cea din anul 2008, marcată atunci de eşecul războiului din Irak, de împotmolirea în Afganistan, de criza economică, de divergenţele cu aliaţii şi de ameninţările cu un conflict din partea Iranului. "Numeroşi sunt cei ce vor simţi un sentiment de regret după plecarea de la Casa Albă a preşedintelui Obama", este de părere ziarul elveţian.

Din China, People's Daily opinează că "Alegerile americane dezvăluie o democraţie bolnavă, întrucât situaţiile extreme şi separarea prevalează în politica Statelor Unite", iar Tehran Times ţine să precizeze că "Noul ocupant al biroului de la Casa Albă va trebui să pună în aplicare acordul nuclear stabilit cu Iranul de administraţia Obama, fie că îşi doreşte astfel sau nu".

Potrivit Tass, "Rusiei îi este totuna cine este noul preşedinte al SUA, conducerea Rusiei va trebui să colaboreze cu preşedintele care e ales", a declarat jurnaliştilor liderul facţiunii "Rusia Dreaptă", Serghei Mironov. Relaţiile dintre ruşi şi americani s-au răcit, până la nivelul celor din timpul războiului rece, consemnează Nezavisimaia Gazeta. Publicaţia citează un sondaj, conform căruia, în mod surprinzător, "cetăţenii americani nu sunt împotriva creşterii influenţei ruseşti pe scena internaţională".

De la Washington, New York Times precizează că în această campanie prezidenţială lungă, neobişnuită şi adesea urâtă, temele principale au fost mutaţiile demografice şi coaliţiile schimbătoare ale celor două partide, iar Washington Post notează că a fost cea mai învrăjbită şi imprevizibilă cursă modernă pentru fotoliul de la Casa Albă.