Premiul Saharov e înmânat azi la Strasbourg

La Strasbourg are loc ceremonia de înmânare a premiului Saharov, prin care Parlamentul European răsplăteşte libertatea de gândire.

Laureatele din acest an sunt două tinere din Irak. Nadia Murad şi Lamiya Aji Bashar, care fac parte din comunitatea yazidită şi se numără printre miile de fete răpite de militanţii grupării radicale Stat Islamic şi forţate să îndure sclavia sexuală.

Cele două laureate au fost alese de preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, şi de liderii grupurilor politice pentru curajul cu care au înfruntat brutalităţile islamiştilor.

Din septembrie, una dintre laureate, Nadia Murad, de 23 de ani, este şi prima ambasadoare a bunăvoinţei pentru Biroul Naţiunilor Unite pentru droguri şi criminalitate, pledează pentru demnitatea supravieţuitorilor traficului cu fiinţe umane.

La rândul ei, Lamiya Aji Bashar, de 19 ani, se implică activ în campanii prin care vrea să atragă atenţia asupra situaţiei dificile în care se află comunitatea yaziditã din Irak. Continuă, totodată, să ajute femeile şi copiii care cad victime ale sclaviei sexuale şi ale atrocităţilor comise de gruparea Stat Islamic.

Trăieşte acum în Germania, ţara în care luni de zile a primit îngrijiri medicale pentru rănile suferite în timp ce încerca să fugă din Irak. O mină a explodat în faţa ei şi a fost pe punctul de a-şi pierde total vederea.

Acordată din 1988, distincţia onorează persoanele sau organizaţiile care fac eforturi pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţile fundamentale.

Au câştigat de-a lungul timpului activista pakistanezã Malala Yousafzai, împuşcată în cap de talibani pentru că a apărat dreptul fetelor la educaţie, şi Nelson Mandela, fostul preşedinte al Africii de Sud, devenit simbol al luptei împotriva discriminării rasiale.

Au fost, de asemenea, recompensaţi fostul secretar general al Naţiunilor Unite, Kofi Annan, sau fostul lider cehoslovac, Alexander Dubcek, cunoscut pentru încercarea sa de a reforma regimul comunist.

Premiul poartă numele fizicianului rus Andrei Dmitrievici Saharov, inventator al bombei cu hidrogen. Îngrijorat de implicaţiile muncii sale, el a încercat să sensibilizeze publicul cu privire la pericolul cursei pentru înarmare nucleară. Eforturile s-au dovedit parţial un succes, odată cu semnarea tratatului de interzicere a testelor nucleare, în 1963, iar în 1975 a câştigat Premiul Nobel pentru Pace. În fosta Uniune Sovietică el a fost considerat un dizident subversiv.