Premierul Zapatero, lobby la Washington

Vizita de două zile la Washington a primului ministru spaniol, Jose Luis Rodriguez Zapatero, are loc pe fondul deciziei preşedintelui american Barack Obama de a nu participa la summitul de la Madrid din luna mai.

Pentru domnul Zapatero, anunţul Casei Albe este o lovitură, întrucât a făcut din summit-ul de la Madrid o prioritate a preşedinţiei rotative a UE pe care o deţine în aceste luni.

Chiar dacă, după cum se pare, Zapatero nu va avea o întâlnire bilaterală în capitala federală cu Obama, el va avea ocazia să vorbească cu preşedintele american la Micul Dejun Naţional de Rugăciune la care primul ministru spaniol va citi din Biblie.

Unii oficiali americani declară că preşedintele Barack Obama a considerat ultimul summit UE-SUA din iunie anul trecut, şi singurul la care a participat până acum, drept o pierdere de vreme.

Diplomatic, Casa Albă argumentează că refuzul preşedintelui de a participa la ceea ce ar fi urmat să fie summit-ul anual UE-SUA din mai, în Madrid, nu este chiar un refuz pentru că participarea sa la summit-ul de la Madrid nu a fost niciodată trecută pe agenda prezidenţială.

Casa Albă explică decizia drept una legată de calendar. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, P.J.Crowley a recunoscut totuşi că tranziţia la o nouă conducere a Uniunii Europene după ratificarea Tratatului de la Lisabona ar fi putut fi un factor în decizia preşedintelui american.

"Cu cine ar trebui sa aibă de fapt convorbiri preşedintele american?" se întreabă în culise oficialii Casei Albe.

În schimb, pe scenă discursul este mai nuanţat.

“Din cauza schimbărilor implicate de crearea poziţiei de preşedinte al Consiliului European şi de preşedinte al Comisiei Europene, peste preşedinţia rotativă a UE, cred că trebuie un timp pentru a vedea exact cum vor avea loc întâlnirile la nivel înalt “, a aratat P. J. Crowley.

Potrivit unor analişti militari, administraţia americană este exasperată de certurile din interiorul Uniunii Europene.

Ei spun că este timpul ca Europa să aibă grijă de propria securitate, dar că în vreme ce SUA avansează în a-şi redefini rolul în perioada de după căderea comunismului, Europa rămâne blocată în incertitudini.

În acelaşi timp, unii analişti europeni recunosc că Obama vede Europa ca un puternic aliat dar că nu se identifică emoţional cu bătrânul continent. El are o abordare analitică, pragmatică a aliaţilor şi a partenerilor şi atunci când europenii nu pot ajuta mai mult America în soluţionarea problemelor securităţii globale, nu ar vrea să petreacă prea mult timp cu aceşti interlocutori.