La Strasbourg s-a aflat, luni, premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, care a susţinut un discurs în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei despre starea reformelor din ţara sa şi planurile existente.

Corespondentul RRA Sorin Croitorescu i-a solicitat premierului de la Chişinău principalele rezultate ale zilei.

Pavel Filip: A fost important să avem această vizită aici, la Strasbourg, cu atât mai mult şi posibilitatea de a veni cu o alocuţiune în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Ne-am convins, încă o dată, că Consiliul Europei este un partener de nădejde şi important pentru Republica Moldova, mai ales în această perioadă, când Republica Moldova parcurge o agendă de reforme foarte complicate. Consiliul Europei este partenerul nostru care vine cu expertiză şi vine cu suport.

Realizator: Premierul Pavel Filip a declarat, în Adunarea Parlamentară, că Republica Moldova ia în calcul recomandările Comisiei de la Veneţia în legătură cu viitoarea lege de modificare a sistemului electoral, astfel încât acestea să asigure respectarea tuturor normelor democraţiei şi să nu permită abuzuri în perioada electorală. Răspunzând la o întrebare a trimisului RRA special privind percepţia ajutorului pe care Bucureştiul îl acordă Chişinăului, premierul Filip a spus:

Pavel Filip: Sprijinul României pentru noi este unul foarte important şi vreau să transmit toată recunoştinţa, şi pe această cale, prietenilor noştri de la Bucureşti. Atunci când Republica Moldova a trecut prin cele mai grele momente, când nu aveam deblocate finanţările, România a fost cea care ne-a oferit primul împrumut. Nemaivorbind despre multe alte ajutoare care sunt acordate de către România Republicii Moldova. Spre exemplu, renovarea şi construcţia a sute de grădiniţe, oferirea autobuzelor pentru elevi.

Realizator: Corespondentul RRA Sorin Croitorescu a solicitat opinia şefului delegaţiei României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, vicepreşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Titus Corlăţean, în legătură cu modul cum Guvernul de la Chişinău intenţionează să se asigure că se respectă decizia Curţii Constituţionale a Moldovei, din 2013, privind folosirea limbii române în instituţiile statului.

Titus Corlăţean: Eu am fost satisfăcut de răspunsul pe care l-a dat premierul Republicii Moldova într-o limbă românească remarcabilă, spunând că domnia sa, şi asta mai în glumă, mai în serios, respectă această decizie a Curţii Constituţionale încă din 1966, data naşterii sale. Evident că toată lumea a înţeles şi doza de umor, dar, mai serios, mi-a dat asigurări că domnia sa, care vorbeşte limba română în mod asumat, apropo de identitate, în numele guvernului s-a angajat să întreprindă toate măsurile necesare pentru ca această decizie istorică a Curţii Constituţionale din Republica Moldova să fie cu adevărat respectată - şi de cei mai înalţi în dregătorie, şi de cei mai mici în Republica Moldova, pentru că şi în Republica Moldova, ca şi în alte ţări europene democratice, deciziile Curţii Constituţionale trebuie respectate.