Premierul francez despre măsurile ce vor fi aplicate în 2o23

În Franţa, premierul Élisabeth Borne a prezentat astăzi în şedinţa de guvern, o sinteză a măsurilor ce vor fi aplicate anul viitor, pentru a proteja puterea de cumpărare a populaţiei, a susţine întregul sector economic, precum şi structurile de interes public ale statului să poată face faţă creşterii tarifelor la gaze şi curent electric, precum şi a preţurilor la alimente.

Întregul dispozitiv, aflat în curs de analiză împreună cu Comisia Europeană, urmează să fie anunţat de prim-ministrul francez după aprobarea sa definitivă. O corespondenţă de la Daniela Coman.

Daniela Coman: La sfârşitul lui septembrie, inflaţia Franţei era de 5.6% raportat la aceeaşi lună a anului trecut, cea mai mică din toate ţările zonei euro, unde valoarea medie este de aproape 10%. Guvernul spune că este rezultatul ajutoarelor acordate şi al blocării preţurilor la gaze şi la electricitate, încă din toamna anului trecut, şi promite să continue aceeaşi politică. Îngrijorarea populaţiei nu vine doar dinspre sectorul energetic, ci şi din zona alimentaţiei, unde se constată o creştere medie de peste 9% a preţurilor doar în ultima lună. Mai mult, se observă că francezii cumpără mai puţin şi se orientează către alimente mai ieftine. Guvernul şi-a propus ca inflaţia pe acest an să nu sară de 5%, la anul să coboare la 4%, iar în 2024 la doar 2%, obiective care nu vor fi uşor de atins. În contextul unei pieţe tot mai perturbate şi al unei dublări a preţurilor la energie, aşteptată în primele luni ale anului viitor în întreaga Europă, în Franţa majorarea tarifelor pentru populaţie şi întreprinderile mici va fi limitată la 15% atât la gaze, cât şi la curent, diferenţa urmând să fie suportată de stat. La aceasta se adaugă ajutoarele sub forma voucherelor de energie, în valoare de 100 şi 200 de euro, pe care le vor primi 12 milioane de familii şi persoane cu venituri mici. La rândul său, sectorul economic productiv va avea la dispoziţie un sistem de ajutoare adaptat în funcţie de consumul necesar, la fel ca şi primăriile, spitalele şi universităţile.

Olivier Véran, purtătorul de cuvânt al guvernului: Cu toate aceste măsuri, care se adaugă celorlalte dispozitive de ajutoare anterioare, pe care le vom prelungi şi în 2023, guvernul pune în practică angajamentul de a proteja economia, în ansamblu, şi de a nu abandona pe nimeni. Fără măsurile luate până acum, inflaţia n-ar fi încetat să crească. Dar iată că în Franţa este cea mai mică din întreaga zonă euro. Facem toate eforturile pentru a evita o explozie a preţurilor, iar săptămânile următoare vom fi foarte atenţi la ce se întâmplă în supermarketuri, în evoluţia contractelor de electricitate şi de gaze, vom continua să încurajăm întreprinderile private să crească salariile angajaţilor, acolo unde este posibil, principalul obiectiv al guvernului fiind protejarea francezilor în faţa creşterii preţurilor.

Daniela Coman: Potrivit unui sondaj de opinie, 87% dintre francezi spun că aceste măsuri sunt binevenite, dar cer o indexare lunară a salariilor în funcţie de rata inflaţiei. Sindicatele promit că toamna şi iarna grevelor şi a manifestaţiilor, declanşată în septembrie, va continua şi cer şi ele indexarea automată a veniturilor angajaţilor cu acelaşi procent cât creşterea preţurilor, un mecanism care a funcţionat în trecut şi care a fost abandonat în anii '80, considerându-se că el însuşi genera creşterea inflaţiei. Anul acesta, guvernul a indexat doar salariul minim pentru a proteja populaţia cea mai fragilă din punct de vedere financiar, dar sindicatele solicită revalorizarea tuturor salariilor, precum şi a pensiilor. Confederaţia CGT, cel mai radical sindicat din Franţa, a chemat pentru mâine salariaţii din sectorul public şi privat să facă din nou grevă generală pentru creşterea salariilor, condiţii mai bune de lucru şi locuri de muncă de calitate.