Ponderea UE în bunăstarea globală, "în scădere"

UE devine tot mai puţin relevantă pe plan mondial, este concluzia unei conferinţe realizată de Comisia pentru Afaceri Europene a Parlamentului, în parteneriat cu Departamentul pentru Afaceri Europene, având ca subiect "Strategia Europa 2020. Obiective şi priorităţi naţionale de reformă".

Criza economică a şters pur şi simplu mare parte dintre rezultatele ultimilor ani de progrese economice şi sociale şi a scos la iveală slăbiciunile profunde ale economiei europene.

Strategia Lisabona a fost doar parţial aplicată, s-au creat noi locuri de muncă, dar ele au dispărut - spun specialiştii - definitiv din cauza crizei.

Dacă, de exemplu, până în 2025 China şi alte state, acum emergente, vor deţine 35 la sută din bunăstarea mondială, UE va avea doar 20 la sută - spun datele Comisiei Europene.

Pentru a nu se ajunge acolo, Comisia a propus Strategia 2020, care are trei mari priorităţi, explică Nicolae Idu, de la Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

"În primul rând, o creştere inteligentă, care să se bazeze pe acumularea recunoştinţei, inovaţiei, educaţiei şi utilizarea beneficiilor societăţii digitale, o creştere durabilă, bazată pe folosirea mai eficientă a resurselor, care să întărească elementele de competitivitate, şi o creştere incluzivă, care să crească rata de angajare, să permită achiziţionarea de noi specializări profesionale şi să permită lupta împotriva sărăciei".

Ca să ajungă la acest nivel, inclusiv românii trebuie, în următorii zece ani, să atingă nişte aşa-numite ţinte: 75 la sută din populaţia cu vârsta între 20 şi 64 de ani trebuie să fie angajată în câmpul muncii; trei la sută din PIB trebuie să fie pentru cercetare şi dezvoltare.

La capitolul "Schimbări climatice" apare un nou procent de reducere a gazelor cu efect de seră, cu 30%; scăderea sub 10% a ratei abandonului şcolar primar şi creşterea la 40% a numărului de tineri cu educaţie universitară şi postuniversitară sunt alte ţinte pentru România.

Întărirea competenţelor Uniunii Europene

O altă ţintă este scăderea cu 20 de milioane a numărului de persoane care riscă să se afle sub pragul sărăciei.

Consilierul prezidenţial Leonard Orban vede ca o soluţie pentru România ca autorităţile de la Bucureşti să susţină întărirea competenţelor Uniunii şi o limitare a celor naţionale în unele domenii.

"Este clar că România este foarte departe. Interesul fundamental al României este să se poziţioneze în rândul ţărilor care susţin consolidarea UE, inclusiv a continuării transferului de competenţe la nivel comunitar.

"De exemplu, coordonarea politicilor macroeconomice. Pentru că nu mai poţi, într-o lume din ce în ce mai globalizată, să acţionezi izolat, să încerci să îţi aperi până la limită interese care uneori vin în contradicţie cu interesele globale", a afirmat Leonard Orban.

Problema este că toate aceste ţinte trebuie adoptate la nivel naţional, iar România este deja pe ultimele locuri în UE, de exemplu, la nivelul sărăciei, conform statisticilor.