Polonia riscă să-i fie suspendat dreptul de vot în Uniunea Europeană

Comisia Europeană s-a reunit ieri în prima şedinţă după sărbătorile de iarnă şi a luat o decizie fără precedent, aceea de a lansa o investigaţie împotriva unui membru al Uniunii Europene, împotriva Poloniei, în legătură cu respectarea principiului preeminenţei legii.

După îndeplinirea mai multor etape ale investigaţiilor, rezultate grave ar putea conduce la invocarea Articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene, care se referă la încălcări serioase şi continuate ale valorilor europene şi ar duce la supendarea dreptului de vot al Poloniei în UE.

Există şi un mecanism care trebuie activat până atunci. Este un mecanism creat în 2014 pentru lupta împotriva încălcărilor sistematice ale preeminenţei legii şi presupune trei etape: evaluarea de către Comisia Europeană a situaţiei din ţara respectivă, elaborarea unor recomadări şi monitorizarea îndeplinirii acestora.

La sfârşitul anului trecut, alegerile au fost câştigate în Polonia, după mai mult de opt ani, de Partidul Dreptate şi Justiţie (PIS, în prescurtarea polonă), al lui Jarosław Kaczyński.

Printre nenumărate măsuri de schimbare de oameni pe diverse posturi, prin câteva decizii succesive s-a obţinut atunci schimbarea Legii de funcţionare a Curţii Constituţionale a Poloniei, schimbarea a cinci din 15 membri ai Curţii şi modificarea unei prevederi, astfel încât deciziile să poată fi luate numai cu participarea obligatoriea 13 membri din 15, nu a doar 9 membri, cum era înainte.

Este important de reţinut şi că, pentru prima oară după 1989, partidul lui Kaczyński a format singur guvernul şi are o poziţie confortabilă în parlament.

Ceea ce este criticat la această decizie este că se înlătură sistemul de pârghii şi echilibre - checks and balances - şi decizia guvernului devine prea puternică.

Ceva mai târziu, a fost modificată şi Legea Radioului şi a Televiziunii de Stat, astfel încât conducerea acestora a fost îndepărtată, iar noii şefi pot fi numiţi direct de guvern.

Într-un interviu pe care ni l-a acordat la sfârşitul anului trecut analistul politic Janos Bugajski, de la Centrul pentru Politici Europene din Washington, autorul unei lucrări care şi-a confirmat pe deplin viziunea după aproape 15 ani, Janos Bugajski deci, cetăţean american de origine poloneză, ne vorbeşte despre situaţia de acum.

"Cred că este o problemă faptul că actualul guvern ar putea să ducă la o creştere a izolării ţării în cadrul Uniunii Europene. An avut o situaţie similară în timpul precedentului guvern, Lege şi Justiţie (PIS), sub Guvernul Kaczyński, când au adoptat un curs ultraconservator, anti UE când s-au alienat de Germania, în mod special, şi au fost priviţi ca fiind cei care şterg cu buretele evoluţia democratică parcursă de Polonia până la acel moment. Observ aceleaşi trăsături şi acum. Nu numai că îşi pun oamenii lor în toate poziţiile importante şi schimbă regulile jocului, astfel încât să aibă o posibilitate mai mare să îşi teracă anumite legi, să modifice Constituţia şi să promoveze o agendă mult mai conservatoare, ceea ce va îndepărta mulţi oameni din Bruxelles. Cred însă că o problemă mult mai importantă este alienarea de Germania. Sub guvernele anterioare, Polonia a avut o relaţie mult mai apropiată de Berlin, ceea ce a ajutat-o să se impună ca jucător important în Uniune. Fără această relaţie apropiată cred că Polonia va deveni mai degrabă un jucător minor al Uniunii Europene", a spus Janos Bugajski.

Publicaţia britanică "The Economist" într-un articol apărut astăzi interpretează schimbările din polonia astfel: "Domnul Kaczyński şi-a stabilit ca scop să încheie ceea ce consideră a fi revoluţia neterminată în '89. Asta ameninţă să slăbească instituţiile pe care Polonia le-a construit în ultimii 25 de ani. În plus, domnul Kaczyński nu ia în seamă preocparea business-ului, are o excentrică politică externă antigermană şi apelează la un limbaj incendiar când vorbeşte de migranţi".

De ce respectartea legii în Polonia atrage atenţia mai mult decât în altă ţară, cum ar fi Ungaria, de exemplu?

"The Economist" enumeră: este a şasea economie europeană, cel mai mare stat postcomunist care a aderat la Uniunea Europeană, este un stat de frontieră şi are frontieră cu Rusia. Va găzdui summit-ul NATO în iulie şi, mai putem adăuga, este un mare producător de cărbune, deci are de spus ceva în privinţa evitării încălzirii globale, şi am putea continua. Polonia are priorităţi şi interese care o fac să colaborezse cu ţări din Europa Centrală şi Răsăriteană, cum ar fi Ungaria, România, Lituania şi Slovacia, dar pe anumite teme de interes. În relaţia cu România, acestea sunt energia, asigurarea securităţii şi poziţia faţă de Rusia, de exemplu, dar sunt şi interese divergente".