Politica de securitate incoerentă "pune în pericol libertățile"

Uniunea Europeană trebuie să pună la punct un răspuns coerent pentru a lupta mai eficient împotriva ameninţării jihadiste după atentatele de la Paris, spune preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.

Declaraţia a fost făcută astăzi în faţa Parlamentului European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg.

Liderul european avertizează că incoerenţa unei politici de securitate pentru Uniune va pune în pericol libertăţile constituite la nivel european, inclusiv pe cea care priveşte Spaţiul Schengen de liberă circulaţie.

Donald Tusk a pledat şi pentru crearea unui registru european unic, cu datele pasagerilor companiilor aeriene, iniţiativă blocată însă de Parlamentul European în 2011.

Acestea sunt vremuri politice dificile, spunea în discursul sau astăzi în plenul Parlamentului European preşedintele Consiliului, polonezul Donald Tusk.

Copiii noştri vor moşteni ceea ce noi, liderii europeni, decidem zi de zi - a subliniat el, referindu-se la atacurile recente de la Paris.

Tusk a amintit valorile fundamentale europene, cum ar fi solidaritatea, libertatea, demnitatea, inclusiv dreptul de a trăi liber fără să îţi fie teamă.

"Dacă nu suntem capabili să construim o politică de securitate coerentă pentru Uniune, mai devreme sau mai târziu vom pune în pericol libertăţile pe care le-am construit la nivel european, inclusiv Spaţiul de liberă circulaţie Schengen.

"Nu vreau ca aceasta să se întâmple pe mandatul meu.

"Dacă nu vom fi în stare să avem o bază de date comună, unică, cu datele pasagerilor companiilor aeriene, la nivelul Uniunii Europene, vom încheia prin a avea 28 de astfel de baze de date.

"Sistemele naţionale ar forma un fel de mozaic cu multe găuri.

"Ele ar interfera cu viaţa privată a cetăţenilor, fără a asigura corect securitatea acestora.

"Un singur sistem european este cu siguranţă mai bun pentru securitate şi libertate.

"Ştiu că este un subiect dificil şi delicat, dar parlamentul şi-a luat în serios rolul de apărător al libertăţilor cetăţenilor europeni şi vă cer, de asemenea, să ne ajutaţi să protejăm securitatea celor care au ales acest legislativ", a afirmat Donald Tusk.

Parlamentul European a acceptat în 2012, cu anumite condiţii, crearea acestei baze de date pentru pasagerii care călătoresc spre Statele Unite.

În acelaşi timp, mai mulţi lideri europeni au cerut şi alte măsuri, cum ar fi modificarea regulilor Spaţiului Schengen pentru a-i detecta pe combatanţii străini cu dublă cetăenie, care se întorc în Europa şi pot comite atentate.

În pofida acestor propuneri, unii eurodeputaţi rămân sceptici. Donald Tusk s-a referit şi la criza economică, spunând că este nevoie de o voinţă puternică pentru a pune capăt acesteia, în special pentru a reduce şomajul.

De asemenea, el a pledat pentru a crea o veritabilă uniune economică şi monetară, în sprijinul monedei unice euro.

Referitor la rolul Europei în lume, Donald Tusk doreşte ca Uniunea să fie puternică pe plan internaţional.

"Vom sprijini pe cei care împârtăşesc valorile noastre. Uniunea Europeană nu va închide ochii atunci când frontierele pe continentul nostru se schimbă cu forţa", spunea Donald Tusk, referindu-se la criza din Ucraina şi la relaţiile tensionate cu Rusia.

El a insistat şi pe faptul că relaţiile dintre Europa şi Statele Unite reprezintă o piatră de temelie a prosperităţii europene şi a libertăţii, pledând pentru progrese în negocierea acordului comercial transatlantic cu Statele Unite.

"La 70 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz, în continuare evreii se tem pentru viaţa lor."

La rândul său, preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, afirmă că evreii din Europa se tem şi astăzi pentru siguranţa lor.

În plenul legislativului, la Strasbourg, cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la eliberarea Auschwitzului, Schulz s-a referit şi la atacurile sângeroase de saptâmâna trecută, de la Paris, subliniind, în context, că ura nu trebuie să devină contagioasă.

Lagărul Auschwitz Birkenau, o filă neagră în istoria Europei. Creat de nazişti în 1940, el a devenit cel mai mare dintre lagărele de concentrare.

Peste un milion de oameni şi-au pierdut viaţa acolo, ucişi de nazişti.

La 27 ianuarie se împlinesc 70 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare Auschwitz de către soldaţii sovietici.

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a condamnat astăzi, în discursul său solemn, ţinut în faţa eurodeputaţilor, crimele oribile ale naziştilor din lagărul de la Auschwitz.

Pentru cei mai mulţi dintre deţinuţii de acolo eliberarea a venit prea târziu, spunea el.

Mai mult de un milion de oameni au fost ucişi, prin foame, boli, tortură, execuţie, experimente medicale îngrozitoare, uciderea în camere de gazare. Au fost omorâţi astfel de către nazişti evrei, persoane de etnie romă, persoane cu handicap, bolnavi, homosexuali, prizonieri politici, prizonieri de război şi mulţi copii - evoca, cu tristeţe, astăzi, Martin Schulz.

"Lagărul de la Auschwitz a fost centrul organizării exterminărilor în masă, chiar dacă nu a fost singurul.

"El va reprezenta întotdeauna un strigăt de disperare, un semnal de avertisment către umanitate.

"Responsabilitatea acelora care au comis crimele a fost luată cu ei în mormânt.

"Totuşi, noi toţi împărtăşim o responsabilitate comună, pentru că vrem să ne asigurăm că astfel de crime oribile nu se vor mai repeta.

"Noi toţi cei care aparţinem generaţiilor următoare Auschwitzului vom avea această responsabilitate pentru totdeauna", a afirmat Martin Schulz.

Martin Schulz s-a referit, în context, la atacurile de săptămâna trecută de la "Charlie Hebdo" asupra ofiţerilor de poliţie din Paris şi de la magazinul evreiesc, spunând că această ură nu trebuie să devină contagioasă.

Istoria nu trebuie să se mai repete, spunea preşedintele Parlamentului European.

"Astăzi, la 70 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz, în continuare evreii se tem pentru viaţa lor.

Acest lucru trebuie să ne înspăimânte şi cu toate acestea trebuie să rezistăm acestei frici. Trebuie să ne asigurăm că ura nu devine contagioasă.

"Cred că evenimentele recente de la Paris sunt un exemplu în acest sens.

"Trebuie să rezităm nivelului crescut de neîncredere.

"La 70 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz, trebuie să luptăm pentru drepturile fiecăruia.

"Aceasta este obligaţia noastră, în acest parlament, unde reprezentăm mai multe naţiuni" - şi-a încheiat discursul preşedintele Martin Schulz, făcând un apel către colegii săi să nu uite că Parlamentul este expresia democratică a popoarelor europene.