Politica bugetară germană, "nesatisfăcătoare"

Şeful Băncii Centrale a Germaniei, Jens Weidmann, salută succesele înregistrate de Republica Federală în eforturile de consolidare bugetară şi recunoaşte că Germania stă mai bine decât numeroase alte ţări europene.

"Totuşi, executivul federal nu dă dovadă de prea mare ambiţie, atunci când alege să echilibreze bugetul şi să reducă la zero noile datorii abia în 2016", spune Jens Weidmann.

Politica bugetară, adoptată de guvernul german pentru perioada 2012-2016, este nesatisfăcătoare, potrivit părerii şefului Băncii Centrale a Germaniei.

Fostul consilier economic al cancelarului Angela Merkel critică majorarea deficitului structural al statului german anul acesta, din cauza plăţilor pe care cabinetul conservator liberal le va face în contul Fondului European de Salvare.

Jens Weidmann arată că programul de austeritate, elaborat în 2010 de ministrul de finanţe Wolfgang Schäuble, a fost implementat doar parţial.

"Nu avem voie să repetăm greşelile trecutului, când am ratat deseori şansa de a reduce rapid deficitul", a avertizat preşedintele Bundesbank.

El adaugă că Germania are şi faţă de Europa obligaţia de a-şi echilibra finanţele în această perioadă de criză, care afectează zona euro.

Germania este "un model de urmat"

Politica bugetară a Berlinului este lăudată, pe de altă parte, de preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi.

Şeful instituţiei de la Frankfurt pe Main consideră că Germania este un model de urmat.

"Vechiul stat social european este mort pentru că nu a reuşit să evite contractarea continuă de datorii.

"Germania l-a reinventat fără a se supraîndatora", a apreciat Mario Draghi.

Italianul Mario Draghi a mai spus că Uniunea Monetară a reuşit să depăşească momentele cele mai grele, chiar dacă riscurile persistă.

Pentru cotidianul de mare tiraj Bild, şeful BCE a subliniat că datele macroeconomice ale zonei euro, inflaţia, creşterea economică şi deficitele de stat, sunt mai bune decât în alte părţi ale lumii, de exemplu Statele Unite ale Americii.

Încrederea investitorilor este, deasemenea, în revenire, iar Banca Centrală nu a mai fost nevoită de câteva săptămâni să cumpere obligaţiuni de stat pentru a susţine economiile europene.

Mario Draghi a cerut mediului politic european să consolideze măsurile anticriză şi a dat asigurări că Banca Centrală va interveni rapid dacă riscurile de inflaţie în zona euro vor spori.

Deocamdată însă, aceasta s-a stabilizat de mai multe luni la 1,5%, în pofida scumpirii recente a petrolului şi majorării impozitelor în mai multe ţări europene.