Politica agricolă comună în UE a intrat in linie dreaptă

Cheltuielile cu agricultura totalizează aproape 40% din bugetul anual al UE şi ele au stat în centrul proiectului unificării continentului încă de la începuturile sale.

Doar că aşa-numita politică agricolă comună nu a mai suferit adaptări de la extinderea uniunii din 2004 şi, de atunci, ţări cu importante interese agricole s-au alăturat uniunii, alte state comunitare mai vechi având şi ele de protejat interesele unor mari producători.

În martie anul acesta, Parlamentul European a votat amendamentele la propunerile Comisiei Europene care deschid calea unor negocieri laborioase, de unde se aşteaptă instituirea, la 1 ianuarie anul viitor, a unor reforme de substanţă a politicii agricole comune.

În esenţă, ar fi vorba de distribuţia mai corectă a fondurilor între membri mai vechi şi mai noi ai uniunii, reducerea birocraţiei, măsuri pentru promovarea unei agriculturi mai ecologice, apropierea tineretului de agricultură, dar şi garanţii pentru obţinerea de preţuri corecte pentru fermieri.

Măsurile ar urma să intre, aşadar, în vigoare la 1 ianuarie 2014, dar comisarul pentru agricultură, Dacian Cioloş spune că ele nu vor afecta pe termen scurt plăţile directe destinate agricultorilor din România.

Reforma politicii agricole comune intră de joi în etapa decisivă a negocierilor între cele trei instituţii ale uniunii, cu intenţia de a găsi un acord politic până la sfârşitul lunii iunie.

Aceasta este dorinţa preşedinţiei irlandeze a uniunii, iar comisarul Dacian Cioloş a vorbit şi el joi despre sfârşitul lunii iunie sau, cel mai târziu, luna iulie.

Formatul în care au loc negocierile este unul nou, fiind pentru prima dată când parlamentul participă la negocieri, potrivit Tratatului de la Lisabona.

Până acum, parlamentul dădea un aviz consultativ şi nu participa la negocierile propriu-zise.

Atât parlamentul, cât şi consiliul statelor membre şi-au stabilit un mandat de negociere care nu este în concordanţă totală cu propunerile făcute de Comisia Europeană în toamna anului 2011.

Se ia în discuţie şi creşterea plăţilor pentru tinerii agricultori

Detaliile urmează să fie negociate, însă marile principii ale reformei politicii agricole comune, propuse de comisie, au fost acceptate de celelalte două instituţii, a explicat comisarul Dacian Cioloş într-un interviu pentru Radio România.

"S-a acceptat ideea unei reechilibrări a plăţilor directe atât între statele membre, cât şi în interiorul statelor membre, între agricultori; această reechilibrare a preţurilor în interiorul statelor membre nu va viza România, pentru că în România avem deja un sistem de plată la hectar, care este uniform pentru toate hectarele din România, deci nu e vizată direct de această măsură atâta timp cât România menţine acest sistem de plată la hectare", a declarat Dacian Cioloş.

"Am propus apoi ca o parte, 30%, din plăţile directe să fie alocată pentru a încuraja agricultorii să practice anumite măsuri benefice pentru mediu, pentru menţinerea fertilităţii solului, a apei, a biodiversităţii - şi acest principiu e acceptat şi de parlament, şi de consiliu şi acum discutăm detaliile implementării", a mai precizat comisarul.

Alte puncte aflate în discuţie sunt: creşterea plăţilor pentru tinerii agricultori în primii cinci ani după instalare - Comisia a propus o creştere a plăţilor cu 25%, însă rămâne de văzut care va fi cifra ce va rezulta din negocieri - şi, de asemenea, este pe masa negocierilor propunerea comisiei pentru o plată simplificată, cu un număr de controale reduse aproape de zero, spunea comisarul Cioloş, pentru micile ferme, scopul fiind reducerea birocraţiei şi sprijinirea micilor fermieri.

Comisarul Dacian Cioloş a mai spus că, în principal, pentru aceste puncte sunt discutate posibile ajustări ale conţinutului, dar nu ale principiilor de bază, care au fost acceptate şi de consiliul statelor membre şi de Parlamentul European.

Creşterea plăţilor directe "va continua în România şi după 2016"

Dacă negocierile vor fi încheiate, aşa cum se speră, în vara acestui an, atunci reforma politicii agricole comune va intra în vigoare la 1 ianuarie anul viitor, ceea ce va însemna că întreaga legislaţie va fi definitivată până la acel moment.

Însă pentru anumite măsuri din cadrul politicii agricole va exista o perioadă de tranziţie până în 2015.

Este vorba mai ales despre plăţile directe al căror impact va fi resimţit de agricultori în 2015.

"Statele membre, guvernele naţionale vor avea nevoie de timp ca să-şi pregătească procedurile administrative şi pentru ca agenţiile de plăţi să se pregătească pentru a aplica noile reguli.

"E vorba mai ales de plăţile directe, dar, încă o dată, dacă vorbim specific de România, acest lucru nu va afecta România, pentru că şi în 2014, şi în 2015, şi în 2016 foarte probabil România va aplica acelaşi sistem de plată la hectar, deci nu va avea din acest punct de vedere schimbări de făcut imediat, ci doar acea creştere financiară de la un an la altul a plăţilor directe va continua în România şi după 2016, pentru că, până în momentul de faţă, avem o creştere care e prevăzută prin tratat până în 2015-2016, dar, cu noua reformă a politicii agricole comune, creşterea plăţilor directe va continua şi după 2015-2016", a explicat Dacian Cioloş.


Reamintesc că începerea negocierilor între cele trei instituţii ale uniunii a fost posibilă după ce a fost stabilit bugetul european al următorilor şapte ani, în care agriculturii i-au fost alocate aproximativ 373 de miliarde de euro, adică 38% din bugetul total al uniunii.