Planul de salvare a zonei euro creează îngrijorări

După anunţul stabilirii unui plan de salvare a Greciei de la faliment şi a zonei euro de la dispariţie, la nivel de state membre au apărut îngrijorări privind sursa banilor pentru planul adoptat.

În Spania, ministrul economiei Elena Salgado a dat asigurări la postul public de radio că băncile spaniole, a căror nevoie de recapitalizare este printre cele mai importante din Europa, nu ar trebui să aibă nevoie de ajutor public.

Slovacia, pe de altă parte, ultima ţară care a aprobat extinderea Fondului de Stabilitate Financiară, după ce iniţial s-a opus măsurii, a reuşit să obţină o clauză de plafonare a contribuţiei sale la planul de ajutor pentru Grecia, a anunţat premierul slovac, Iveta Radicova.

Adoptarea planului anticriză a fost salutată în Parlamentul European şi de liderii principalelor grupuri parlamentare.

Aceştia au venit însă şi cu critici faţă de felul în care a fost gestionată criza până acum.

Oficialii au cerut ca aplicarea măsurilor convenite să fie verificată cât mai bine, să existe o mai strânsă colaborare în zona euro şi să fie luate şi măsuri pentru sprijinirea celor săraci.

Măsuri luate "cu întârziere"

Sentimentul de uşurare, încărcat însă de o doză vizibilă de neîncredere, s-a împletit în dezbaterea parlamentară pe marginea deciziilor de miercuri seară din Consiliu cu multele critici pentru întârzierea cu care aceste măsuri au fost luate.

"Această criză a fost prelungită şi înrăutăţită de modalitatea în care a fost administrată, cu contradicţii, cu ezitări, cu jumătăţi de măsură", spus liderul grupului liberal, Guy Verhofstadt.

În acelaşi spirit a intervenit şi liderul socialist, Martin Schulz.

"Dacă aţi fi luat deciziile acum un an, nu am fi fost în această situaţie, domnule van Rompuy", a spus Martin Schulz.

Pe de altă parte, Europa nu se ocupă destul de cei bogaţi, este părerea lui Joseph Daul, liderul Grupului Partidului Popular European, cel mai puternic grup din Parlamentul European.

"Proiectul european nu înseamnă că vreo ţară va fi plasată sub tutelă, esenţial este să se adopte un model de guvernanţă economică fără de care euro nu va funcţiona. Această necesitate de armonizare fiscală şi integrare economică nu înseamnă să plasezi pe cineva sub tutelă fără să respecţi regulile.

"Toate deciziile trebuie aplicate. Dorim ca în viitor să nu depindem de investiţiile chinezeşti sau ruseşti", spus liderul Grupului Partidului Popular European, Joseph Daul.

Membrii Parlamentului European au mai arătat că trebuie insistat pe aplicarea deciziilor luate de Consiliu cu privire la criza datoriilor suverane şi întărite măsurile de combatere a fraudelor fiscale.

Condiţia sustenabilă de ieşire din criză, cred ei, este crearea unei uniuni economice şi fiscale în paralel cu cea monetară.