Planul de pace pentru Ucraina se află în atenţia liderilor europeni

Planul de pace pentru Ucraina se află şi în atenţia liderilor europeni, care s-au reunit luni în regim de videoconferinţă. Preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat că este esenţială o poziţie comună a statelor Uniunii Europene, însă deja există unele divergenţe.

Ungaria, considerată ţara europeană cea mai apropiată Rusiei, a cerut prin ministrul de externe, Péter Szijjártó, ca planul american să fie sprijinit fără condiţii. Pe de altă parte, Suedia a avertizat că, pentru o pace durabilă, graniţele Ucrainei nu pot fi schimbate cu forţa, iar limitarea forţelor armate ale ţării ar fi o invitaţie pentru noi agresiuni ruseşti.

Cancelarul german Friedrich Merz a criticat, pe de altă parte, aspectele financiare ale planului, care le impune europenilor cheltuieli fără ca aceştia să fi fost consultaţi anterior, după cum transmite corespondentul RRA, Vlad Drăghicescu: ”Cancelarul federal Friedrich Merz speră ca negocierile privind războiul din Ucraina să ducă rapid la un armistiţiu. El sublinează însă că aspectele financiare cheie ale planului american nu sunt acceptabile şi că Washingtonul nu poate dispune de activele băncii centrale a Rusiei, îngheţate în Uniunea Europeană.

Totodată, nici solicitarea ca Europa să contribuie suplimentar cu încă 100 de miliarde de dolari nu este acceptabilă din perspectiva Germaniei. Duminică, în conferinţa de presă după summitul G20 de la Johannesburg, cancelarul a mai subliniat că UE intenţionează să utilizeze averea rusă blocată pentru a acorda un împrumut Ucrainei, facilitând astfel noi achiziţii de armament.

Potrivit unor documente interne de la Bruxelles, valoarea teoretic utilizabilă a averii statului rus blocată în UE se ridică la aproximativ 210 miliarde de euro, în timp ce în ţările din afară Uniunii suma este de circa 42 de miliarde. Vorbind despre revenirea Rusiei în grupul G8, cancelarul federal a afirmat că aceasta este momentan exclusă. El a explicat că o astfel de decizie ar necesita consensul tuturor membrilor G7, ceea ce deocamdată nu este realizabil. O poziţie similară a exprimat şi preşedintele francez Emmanuel Macron. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a fost exclus din G8 în 2014, după anexarea Crimeii. ”/editor Florin Lepadatu/