Planul de austeritate italian a trecut de Senat

Potrivit corespondentului Radio România, Elena Postelnicu, Senatul de la Roma a aprobat cu 161 de voturi "pentru" şi 135 "împotrivă" planul de austeritate nu de 47 de miliarde de euro, cât se spusese iniţial, ci de peste 70 de miliarde de euro în doi ani.

Unele dintre noile măsuri vor intra în vigoare chiar de săptămâna viitoare, iar restul de la 1 ianuarie 2013 sau chiar din 2014.

Planul presupune îngheţarea pensiilor şi salariilor în sectorul bugetar şi începerea privatizărilor.

În plus, TVA-ul va fi crescut cu un procent, dar de-abia din anul 2013.

Planul de austeritate urmează să fie adoptat vineri şi de Camera Deputaţilor de la Roma.

Ministrul italian de finanţe, Giulio Tremonti, speră că pachetul său va reduce deficitul la zero până în 2014 faţă de acest an în care deficitul este de 3,9% din produsul intern brut.

Deşi se ştia că Italia are cel mai ridicat deficit public din lume, de 120% din PIB, iar economia ţării creşte extrem de lent, reprezentanţii guvernului de la Roma susţineau că nu sunt probleme provocate de criză în peninsulă.

Din acest motiv nimeni nu s-a grăbit până în acest moment în vederea adoptării planului de austeritate care ar reduce deficitul cu până la 0, 2% din PIB.

Tensiunile dintre guvern şi opoziţie din ultima perioadă, criticile venite din Germania, cumulate cu o decizie a justiţiei italiene potrivit căreia premierul Silvio Berlusconi este dator cu 560 de milioane de euro au dus la salturi ale titlurilor mai mari decât de obicei.

Pe deasupra, un fond de investiţii american a aruncat pe piaţă un pachet semnificativ de acţiuni Unicredit, după ce Agenţia Moody's a anunţat că pune sub supraveghere 16 bănci din Italia.

Toate acestea au generat atacul speculanţilor bursei, iar Italia s-a trezit în pragul crizei financiare.

"În această situaţie, chiar dacă nu sunt de acord cu multe dintre măsurile acestui plan, partidele din opoziţie au fost nevoite să susţină programul, însă cer în schimb demisia guvernului actual.

"Acest plan nu ne place, gestul nostru este de responsabilitate pentru Italia, iar printre altele demonstrează că noi ne propunem o alternativă fiabilă. De luni, guvernul ar trebui să plece, deoarece face rău Italiei", a declarat Ana Finnochiaro, preşedintele Grupului Senatorial al Partidului Democrat, principala formaţiune politică din opoziţie.

Germanii nu mai au încredere în euro

În Germania, ministrul economiei, Philip Roesler, a făcut joi apel la calm, după zvonurile cu privire la un posibil eventual faliment al Italiei, transmite corespondentul Radio România, Ovidiu Suciu.

"O extindere a crizei datoriilor în Italia este puţin probabilă. Roma nu va avea soarta Atenei sau a Dublin-ului.

"Datele fundamentale ale economiei italiene sunt în regulă, iar Italia este capabilă să se descurce singură în această situaţie", a declarat Philip Roesler.

Euroscepticismul germanilor este în creştere pe fondul tot mai numeroaselor intervenţii din banii contribuabililor pentru a salva de la faliment diverse ţări din Uniunea Monetară.

Potrivit sondajelor de opinie, trei sferturi dintre germani nu au încredere în moneda unică.

În 2008, înaintea crizei, sub 50% din cetăţenii Republicii Federale nu agreau moneda euro.

Două treimi dintre germani se opun acordării de noi ajutoare pentru Grecia sau cred că acestea nu vor avea rezultatul scontat.

Aceste opinii nu aparţin doar presei tabloide sau politicienilor populişti, ci şi unor profesori universitari care au contestat, de altfel, recent, la Curtea Constituţională legalitatea mecanismului financiar de salvare a ţărilor cu probleme, la care Germania este principalul contributor.

Unii specialişti de la Institutul de Cercetare Economică avertizează chiar că pensionarii germani vor fi primii care vor avea de suferit din cauza pachetelor financiare pentru Grecia şi Portugalia.

Mai mult, standardul de viaţă al germanilor va scădea în urma acestor finanţări pentru alte ţări.

Principalii beneficiari ai introducerii euro în Germania au fost, de altfel, marile companii exportatoare, care au şi lansat în iunie campanii de presă ample în favoarea euro în mass-media din Germania şi Franţa.

Situaţia este dificilă pe plan politic pentru coaliţia conservator-liberală condusă de Angela Merkel.

Dacă instanţa constituţională de la Karlsruhe va decide în toamnă că ajutoarele pentru Grecia sunt ilegale, guvernul de la Berlin va intra într-un mare impas.