Pierderile deponenţilor ciprioţi, "mai mari decât se estimase"
Planul de salvare pentru Cipru i-ar putea costa pe marii deponenţi mult mai mult decât se estimase iniţial, a confirmat Banca Centrală de la Nicosia.
Articol de Laurenţiu Văduva, 01 Aprilie 2013, 07:57
În Cipru se intensifică temerile că ar putea izbucni revolte sociale, după ce clienţii băncilor cipriote şi-au văzut economiile de peste 100.000 de euro diminuate cu aproape 60%.
Analiştii economici, citaţi de Euronews, susţin că mediul de afaceri va fi afectat, multe afaceri vor fi închise şi va creşte numărul şomerilor.
Între timp, autorităţile de la Nicosia investighează trei bănci în legătură cu ştergerea unor împrumuturi, iar Biserica Ortodoxă Cipriotă cere demisia ministrului de finanţe şi a guvernatorului Băncii Centrale.
Planul de salvare pentru Cipru i-ar putea costa pe marii deponenţi mult mai mult decât se estimase iniţial, a confirmat Banca Centrală de la Nicosia, citată de agenţiile internaţionale de presă.
Clienţii Băncii Ciprului cu depozite mai mari de o sută de mii de euro ar putea fi nevoiţi să spună adio la aproximativ 60% din sumele depuse.
Cel mai probabil, ei vor primi 40% sub formă de acţiuni la bancă şi niciun ban în plus.
Toate conturile mari sunt îngheţate la primele două bănci din insulă - Banca Ciprului şi Banca Populară - viramentele bancare spre străinătate sunt imposibile şi chiar în ţară sunt foarte limitate.
Nici autorităţile ruse nu au în vedere vreun ajutor pentru cetăţenii lor, care au banii în băncile cipriote lovite de criză - spune prim-vicepremierul Igor Şuvalov, citat de RIA Novosti.
La Nicosia sunt anchetate acum informaţii din presa locală, potrivit cărora primele trei bănci cipriote au şters datoriile unor mari personalităţi politice - milioane de euro în ultimii cinci ani. Ar fi beneficiat inclusiv deputaţi şi apropiaţi ai acestora.
Cei acuzaţi dezmint, dar oamenii sunt furioşi şi cazul riscă să inflameze şi mai mult spiritele.
Chiar şi cu acest plan de salvare, pericolul nu a trecut pentru Cipru.
Institutul Finanţelor Internaţionale, care reprezintă cele mai mari bănci ale lumii, estimează că economia insulei este în cădere liberă, că ar putea urma o recesiune şi de 20%, iar posibilitatea ieşirii din zona euro nu poate fi exclusă
