Piaţa financiară rusă şi-a revenit rapid după ultimele sancţiuni americane

Piaţa financiară rusă şi-a revenit destul de rapid după şocul de lunea trecută provocat de ultimul val de sancţiuni americane şi accentuat de agravarea crizei siriene.

Rubla, susţinută de preţul petrolului şi intervenţiile verbale cel puţin ale autorităţilor, s-a apropiat de limita parametrilor în care a fluctuat în ultimul an, indicii bursieri urmând în mare această tendinţă. Volatilitatea a adus sectorului bancar prejudicii de 1,3-1,6 miliarde de dolari - conform aprecierilor lui Gherman Gref, preşedintele Sberbank, cea mai mare bancă rusă, care a avertizat că riscurile persistă.

O confirmare o reprezintă creşterea de ieri, a monedei ruseşti pe fondul anunţului Casei Albe că Statele Unite au renunţat deocamdată la extinderea sancţiunilor împotriva Rusiei.

Pe de altă parte, secretarul american al Trezoreriei, Steven Mnuchin, comentând tweet-ul lui Donald Trump în care acesta critică devalorizarea monedei ruseşti şi a celei chineze, în această ordine, l-a numit un foc de avertisment, menţionând astfel presiunile asupra monedei ruseşti.

Kremlinul a calificat sancţiunile americane ca un act de jaf şi o încercare de a elimina companiile ruseşti de pe pieţele internaţionale.

Ultimele sancţiuni americane, motivate de încercarea Rusiei de a influenţa alegerile din Statele Unite, au lovit direct mai multe companii şi bănci de prim rang din Rusia, inclusiv şapte miliardari consideraţi de americani ca apropiaţi ai preşedintelui Putin. Cel mai afectat a fost Oleg Deripaska şi grupul său Rusal, unul din giganţii mondiali ai aluminiului, concern care a anunţat că se poate declara în incapacitate de plată tehnică.

Dezvoltarea economică în condiţiile presiunile externe a fost discutată ieri, de preşedintele Putin şi cu preşedintele Băncii Centrale şi miniştrii finanţelor şi economiei. Kremlinul nu a dezvăluit conţinutul acestor discuţii.

Premierul Dmitri Medvedev, care s-a întâlnit cu conducerea Uniunii Industriaşilor şi Întreprinzătorilor, a promis că statul va ajuta companiile incluse pe lista de sancţiuni pentru a păstra locurile de muncă şi producţia, dar a dat de înţeles că nu vor fi simple injecţii financiare, acest sprijin trebuind să fie convertit pe cât se poate, a spus el, în măsuri de dezvoltare.

Totodată, şeful executivului a menţionat că în trimestrul I economia rusă a crescut cu două procente, în timp ce FMI a ridicat prognoza de creştere a PIB-ului rus de la 1,6 la 1,7%.

În acelaşi timp, potrivit agenţiei RBK, Kremlinul şi Guvernul nu exclud ca Statele Unite să impună sancţiuni de maximă duritate, inclusiv împotriva datoriei suverane sau sub forma deconectării de la sistemul swift de tranzacţii interbancare internaţionale, ceea ce ar duce la prăbuşirea sistemului bancar al Rusiei.

Între măsurile la care se lucrează deja de câteva luni, afirmă RBK, se numără înfiinţarea unei bănci speciale pentru: "cumpărarea datoriei suverane ruseşti ca şi o serie de paşi care vor masca numele celor care o cumpără".

Rusia a primit şi câteva semnale pozitive: confirmarea prezenţei la Formul Economic de la Sankt Petersburg, din luna mai, a preşedintelui francez Emmanuel Macron şi premierului Japoniei, Shinzo Abe, precum şi posibilitatea unei apropiate întâlniri între Vladimir Putin şi Angela Merkel.