Phillipe I este de duminică noul rege al belgienilor

Belgia traieste un moment istoric de ziua nationala. Belgienii au un nou rege, pe Phillipe I.

Philippe a devenit duminică noul rege al belgienilor, după ce a depus jurământul constituţional, în jurul orei 13,00, ora Bucurestiului , în faţa camerelor reunite în şedinţă solemnă ale Parlamentului federal al Belgiei.

Phillipe a devenit, la cei 53 de ani ai săi, cel de-al şaptelea suveran al ţării.

Philippe, îmbrăcat într-o uniformă albastră a Forţelor aeriene, a fost invitat să depună jurământul de preşedintele Camerei reprezentanţilor, André Flahaut.

"Jur să respect constituţia şi legile poporului belgian, să menţin independenţa şi integritatea ţării", a spus Philippe în franceză, flamandă şi germană, cele trei limbi oficiale ale ţării. Ulterior, noul rege Philippe I a susţinut primul său discurs, aşa-numitul "Discurs al tronului", primit cu aplauze îndelungi de membrii camerelor reunite şi de numeroşii invitaţi.

Foto: Cerasela Radulescu.

Alocuţiunea a fost scrisă de regele Philippe şi aprobată formal de premierul Elio Di Rupo, conform protocolului.Suveranul a stat pe tron, dar nu are nici sceptru, nici coroană, atribute regale inexistente în Belgia.

Sunt alături de el Regina Mathilde, o figură cunoscută şi populară în râdul belgienilor, vădit emoţionată şi cei patru copii, printre care Elisabeth, care devine prinţesă la cei 12 ani ai săi, prinţesă moştenitoare.

Au participat alaturi de familia regala si politicieni și președintele CE José Manuel Barroso, preşedinţi de partide, membri ai guvernului şi ai unor entităţi federale.

Cuplul regal a iesit apoi la balconul Palatuluim unde a fost ovationat de multime.

Monarhie cu putere executivă

În Belgia, monarhul are puteri executive şi nu un rol onorific, aşa cum se întâmplă în alte monarhii europene, deşi unele partide flamande au cerut ca monarhia să aibă un rol onorific.

Regele poate revoca miniştri şi guverne şi el are un rol important în menţinerea unităţii ţării, fără de care nu se poate şi să nu uităm că Belgia este sediul instituţiilor europene şi chiar şi al cartierului NATO.

De altfel, în discursul său de ieri, Albert al II-lea, fostul monarh, pleda pentru menţinerea unităţii Belgiei în cadrul UE.

Regele Albert a abdicat din motive de sănătate şi a fost un act de voinţă personală, aceasta este iarăşi un moment istoric, pentru că este primul de acest gen pe care îl trăiesc belgienii, deoarece în 1951, un alt rege abdica, Leopold al III-lea, dar o făcea pentru că fusese obligat.

Momentul abdicării a avut loc în Sala Tronului, aşa cum spuneam, iar la el au participat, în afară de familia regală, cabinetul şi alţi lideri politici, între care şi eurodeputatul Guy Verhofstadt, fost premier belgian.

Premierul Elio Di Rupo a rostit un discurs, adresându-se foştilor monarhi, Regele Albert şi Regina Paula, mulţumindu-le pentru activitatea lor în numele cetăţenilor.

De altfel, Albert al II-lea este cunoscut ca un monarh care a menţinut unitatea între valoni și flamanzi şi de exemplu, în 2010, când partidelor politice le-au trebuit 541 de zile, record mondial, pentru formarea guvernului, Regele a jucat un rol major pentru ieşirea din impas.

După abdicare s-a cântat imnul Belgiei - un moment emoţionant - numit La Brabançonne, iar timp de o oră, ţara nu a avut rege. Puterea a rămas în mâinile guvernului, potrivit legilor.

In duminica seara de la ora 18,00, ora Bucurestiului incepe defilarea militara, moment asteptat cu interes de belgieni care sarbatoresc astazi si ziua nationala.

Seara se va incheia cu un foc de artificii.