PE: România ar putea obține două funcții de vicepreședinte

După o lună de la alegerile europarlamentare, coloratura politică a legislativului comunitar a suferit modificări în urma negocierilor, alianțelor și a apariției unor grupurilor politice noi.

La Bruxelles acestea negociază încă împărțirea funcțiilor din noul Parlament European, cele care vor fi supuse votului săptămâna viitoare, în prima sesiune de la Strasbourg.

Prin intermediul grupurilor politice din care fac parte, partidele și europarlamentarii români negociază pentru a obține câteva funcții-cheie în viitorul legislativ comunitar. Și există șanse mari pentru a le obține. Tot în sesiunea de săptămâna viitoare va fi dat și votul pentru șefia Comisiei Europene, poate cel mai important vot al sesiunii.

Grupul popularilor și cel al social-democraților au rămas stabile după alegerile din Iunie și dețin în continuare primele locuri în legislativul comunitar. Popularii au 188 de locuri iar socialiștii 136. Pe locul trei, cu 84 de poziții, a urcat noul grupul de extremă dreaptă, Patrioți pentru Europa, format săptămâna aceasta în jurul partidului premierului maghiar, Victor Orban, și al francezilor lui Marine Le Pen.

Pe locul 4 este un alt grup de extremă dreaptă, poate cel mai ponderat dintre cele 3 existente, în speță Conservatorii și Reformiștii Europeni, cu 78 de poziții. Locul 5 este deținut de grupul liberalilor de la Renew, cu 77 de parlamentari, Verzii sunt pe 6, cu 53 de locuri, iar Stânga pe 7, cu 46 de poziții. În fine, ultimul grup, format abia Miercuri, este Europa Națiunilor Suverane. Este de extremă dreaptă și are 25 de europarlamentari.

În această ecuație politică schimbătoare de la o săptămână la alta, grupul de extremă dreaptă Identitate și Democrație a dispărut după ce partidele sau europarlamentarii ce îl formau au plecat către noile grupuri formate, în speță Patrioții și Suveranii.

În acest moment majoritatea următorilor 5 ani este dată de Populari, Social-democrați și Renew, cele care dețin 401 mandate din cele 720, astfel că au peste jumătatea plus unu necesară de 361 de voturi. Această majoritate speră să aibă și suportul Verzilor pentru voturile-cheie din Parlament iar toate aceste 4 grupuri formează, să spunem, centrul politic ponderat al Parlamentului European, cu un total de 454 de poziții din cele 720.

Calculele sunt extrem de importante în perspectiva votului de la Strasbourg, acolo unde vor fi împărțite nu doar funcțiile din parlament dar va fi dat votul și pentru președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru un al doilea mandat. Și asta din două motive: în primul rând pentru că, așa cum am văzut după alegeri, migrația între grupuri este o realitate, iar în al doilea rând pentru că nu toți parlamentarii din grupurile majorității vor urma direcția dată de grup, aceea o vor vota pe Ursula von der Leyen. Francezii din PPE par a fi unul din exemple.

Pentru moment cărțile arată că majoritatea o va vota pe Roberta Metsola pentru președinția Parlamentului, apoi cele 14 fucții de vicepreședinte vor fi împărțite între cele 3 grupuri ale majorității la care sunt cooptați și Verzii.

Astfel, 3 posturi de vicepreședinte vor reveni Popularilor, care vor avea și președinția Parlamentului, 5 posturi pentru social-democrați și 4 posturi pentru Renew. Datorită susținerii majorității, Verzii vor primi și ei un post iar cel de-al 14-lea ar putea lua direcția celui mai moderat partid de extremă dreaptă, în speță Conservatorii și Reformiștii.

Până acum calculele din Parlament arată că grupurile moderate vor face tot posibilul pentru a creea un așa-zis cordon sanitar pentru ca grupurile extreme să nu obțină nimic.

Liberalii țintesc către șefia unor comisii de specialitate

Din toate aceste calcule și negocieri România ar putea obține 2 funcții de vicepreședinte. Și asta pentru că social-democrații îl susțin pe Victor Negrescu iar verzii pe Nicu Ștefănuță.

Liberalii români, cei care aparțin grupului popularilor, ar putea obține șefia unei comisii, însă se pare că nu cea pentru Dezvoltare Regională, așa cum au dorit.

Dar parlamentarul român liberal, Sigrfrid Mureșan, are o poziție-cheie în interiorul PPE, cea de vicepreședinte, mai puternică, spune el, decât cea de vicepreședinte al Parlamentului.

Din această poziție va negocia noua structură bugetară iar grupurile au aici cel mai puternic cuvânt. De asemenea, liberalii țintesc către șefia unor comisii de specialitate precum și menținerea președinției delegației cu Republica Moldova, de asemenea deținută de Sigfrid Mureșan

Dacă e să rămânem la capitolul europarlamentari români, reprezentanții AUR au fost primiți în grupul Conservatorilor și Reformiștilor însă cei de la SOS nu au reușit până acum să facă un astfel de pas.