"Patru noi grupuri de luptă" pe flancul estic al NATO

Realizator: Constanţa Comănici - Mobilizare diplomatică fără precedent a democraţiilor occidentale ieri, la Bruxelles, unde au avut loc trei summituri dedicate Ucrainei: al NATO, al Uniunii Europene şi al celor mai puternice şapte ţări industrializate, G7. Liderii G7 au cerut, într-o declaraţie comună, ca Rusia să respecte decizia Curţii Internaţionale de Justiţie şi să îşi suspende imediat operaţiunile militare în Ucraina. În declaraţie se solicită, totodată, retragerea forţelor ruseşti, iar G7 promite să se asigure că sancţiunile impuse Moscovei vor fi aplicate cu stricteţe. În cadrul summitului UE, care continuă şi astăzi, se aşteaptă noi măsuri menite să reducă dependenţa europeană de energia rusească, însă deocamdată nu e posibil un boicot al importurilor de energie, cum a cerut preşedintele Volodimir Zelenski. În ceea ce priveşte summitul NATO, Alianţa a decis să ofere ajutor suplimentar Ucrainei şi să continue consolidarea flancului estic prin trimiterea a patru noi grupuri de luptă multinaţionale în România, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia. Trimisul RRA, Alina Stănuţă, are detalii.

Reporter: Liderii NATO au decis să ofere ajutor suplimentar Ucrainei și au convenit în același timp întărirea statelor NATO din flancul estic, spunea, ieri, la Bruxelles, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Pe de altă parte, NATO a solicitat Chinei să se abțină de la a susține economic sau militar invazia Rusiei în Ucraina.
Jens Stoltenberg: Suntem hotărâţi să facem tot ce se poate pentru a susține Ucraina. În același timp, avem o responsabilitate, să ne asigurăm că acest conflict nu escaladează, pentru că acest lucru ar fi chiar mai periculos și mai devastator. Astăzi, liderii Alianței au cerut Chinei să se abțină de la a susține eforturile de război ale Rusiei. China nu trebuie să ofere ajutor economic sau militar pentru invazia Rusiei în Ucraina.
Reporter: În cadrul reuniunii NATO, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că întărirea prezenței aliate în România la Marea Neagră și pe întreg flancul estic reprezintă un obiectiv strategic al țării noastre, ca răspuns la implicațiile agresiunii ruse asupra securității europene și euroatlantice. Şeful statului a subliniat din nou că niciun român nu trebuie să se teamă în contextul conflictului din Ucraina.
Klaus Iohannis: Suntem parte din cea mai mare, din cea mai puternică alianță de apărare care a existat vreodată. Militarii noștri sunt bine pregătiți. Deci, pot să spun cu mâna pe inimă, cum se zice, că România nu este în pericol.
Reporter: Într-o conferință de presă susţinută tot la Bruxelles, la finalul Summitului NATO, președintele american Joe Biden a afirmat că liderul rus Vladimir Putin miza pe o divizare a NATO la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, dar că Alianța nu a fost niciodată mai unită ca astăzi.