Partidul lui Putin, favorit în alegerile din Rusia

În cursa pentru cele 450 de locuri din Camera inferioară a parlamentului de la Moscova favorit este actualul partid de guvernământ "Rusia Unită", al premierului Vladimir Putin, transmite corespondentul Radio România, Alexandru Beleavski.

Sondajele de opinie indică totuşi o scădere în preferinţele alegătorilor.

Conform ultimelor sondaje, partidul "Rusia Unită" va obţine 53-56% din voturi, în condiţiile unei prezenţe la urne de peste 60%, dar va pierde majoritatea constituţională de 2/3.

Pierderea acestei majorităţi vine în ciuda faptului că partidul "Rusia Unită" a exploatat la maximum popularitatea celor doi lideri ai săi, Vladimir Putin şi Dmitri Medvedev.

Pe locul doi, în creştere, este Partidul Comunist, cotat cu 16-21%.

Citiţi aici despre principalele partide care participă la alegerile legislative din Rusia.

Mandate în plus ar urma să obţină şi Partidul Liberal-Democrat, naţionalist de dreapta, 11-13%, şi partidul "Rusia Justă", de centru stânga, 10-11%.

Partidul Rusia Unită care domină Duma de Stat din anul 2003 poate obţine o mare majoritate din locurile eligibile, informează Reuters.

Mulţi alegători spun că se aşteaptă ca rezultatul partidului să fie stimulat prin fraudarea voturilor şi prin acoperire acestora de către mass-media de stat.

Unui partid liberal condus de fostul prim-ministru Mihail Kasianov şi altor doi aliaţi ai acestuia le-a fost interzisă participarea la alegeri.

Potrivit Reuters, Partidul Comunist ar putea fi marele câştigător al acestor alegeri, fiind foarte probabil să rămână a doua mare forţă politică după 20 de ani de la căderea Uniunii Sovietice.

Liderul naţionalist, Vladimir Jirinovski a declarat că se aşteaptă ca partidul Liberal Democratsă câştige voturi de la partidul de guvernământ Rusia Unită.

Vladimir Putin critică amestecul occidentului

După ce, săptămâna trecută, Vladimir Putin a acuzat Occidentul că încearcă să influenţeze votul din Rusia prin organizaţiile pe care le finanţează, ONG-ul Golos, specializat în monitorizarea alegerilor şi evidenţierea neregurilor electorale, a devenit ţinta presiunilor autorităţilor.

Vineri, ONG-ul, finanţat legat din surse americane, a fost avertizat şi amendat cu 1.000 de dolari, pentru publicarea, pe site-ul său, a unei hărţi a încălcărilor legii electorale, într-o perioadă în care sondajele sunt interzice.

Tot vineri, preşedinta asociaţiei, Lilia Şibanova, a fost reţinută, timp de aproape 12 ore, pe aeroportul din Moscova, unde i s-a confiscat laptopul, pentru examinarea conţinutului.

Sâmbătă, Golos a acuzat autorităţile de declanşarea unei campanii de intimidare şi ameninţare la adresa activiştilor săi, susţinută şi de mediile controlate de stat, ceea ce ar pune în pericol existenţa însăşi a asociaţiei.

În perioada mandatului de preşedinte din 2000-2008, Putin a acuzat în mod repetat Vestul de tentative de a slăbi Rusia inclusiv prin finanţarea organizaţiilor non-guvernamentale menite să consolideze democraţia, relatează Reuters.

Cu ocazia lansării în mod oficial a candidaturii pentru Kremlin, prin acceptarea nominalizării făcute de partidului Rusia Unită, Vladimir Putin a reiterat aceste acuzaţii.

Vladimir Putin a denunţat, la 27 noiembrie, în cursul unui Congres al Partidului Rusia Unită, finanţarea din străinătate a ONG-urilor ruseşti, cu scopul "de a influenţa cursul campaniei electorale din ţara noastră". El a comparat aceste ONG-uri cu "Iuda".

Critici din Rusia şi din occident îl acuză pe Putin de limitarea democraţiei printr-o serie de reforme electorale din timpul preşedinţiei sale.

Vladimir Putin, favorit la Kremlin

Vladimir Putin, care a deţinut două mandate consecutiv, în perioada 2000-2008, este considerat de către observatorii politici câştigător sigur al scrutinului prezidenţial.

Actualul premier al Rusiei ar putea reveni la Kremlin pentru 12 ani, dat fiind că durata mandatului a fost mărită în 2008 de la patru la şase ani, iar legea permite aceleiaşi persoane să deţină două mandate prezidenţiale succesive un număr nelimitat de ori.

În pofida unei relative scăderi, ratingul lui Vladimir Putin este în continuare de câteva ori superior celor ale potenţialilor săi contracandidaţi, în frunte cu comunistul Ghenadi Ziuganov şi ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski.

Candidatura lui Vladimir Putin a fost propusă de către actualul şef al statului, Dmitri Medvedev, căruia Vladimir Putin i-a oferit, după alegeri, postul de prim-ministru.

Anunţul său de a schimba locul cu preşedintele Dmitri Medevedev a deranjat o parte a cetăţenilor care au văzut aceasta ca un acord între cei doi care nu respectă voinţa alegătorilor.

Vladimir Putin, în vîrstă de 59 de ani, ar putea fi la putere până în 2024 dacă va câştiga încă doua mandate ca preşedinte.

Revenirea lui Vladimir Putin a fost "o parte esenţială a înţelegerii cu Medvedev"

Dmitri Medvedev a confirmat ceea ce el şi Vladimir Putin au recunoscut, la Congresul "Rusiei Unite", şi anume că amândoi aveau de mult imaginea configuraţiei puterii în 2011 şi 2012, în fapt că, revenirea lui Vladimir Putin a fost o parte esenţială a înţelegerii dintre cei doi, când, în 2007, actualul premier, oprit de Constiuţie să candideze pentru un al treilea mandat consecutiv l-a propus pe Dmitri Medvedev pentru funcţia de preşedinte.

O demonstrează şi faptul că în poziţia sa de premier, Vladimir Putin nu s-a situat niciun moment în postura de manager economic, asemenea tuturor predecesorilor săi, ci a acţionat ca o forţă politică de sine stătătoare.

Însă, cu toate că a câştigat simpatii sincere în Rusia şi în Occident, Dmitri Medvedev nu a reuşit să iasă din umbra mentorului său, ori, poate, scenariul nici nu prevede aşa ceva, pentru că - aşa cum scrie Andrei Kolesnikov, jurnalistul vedetă de la Kommersant şi autor al mai multor cărţi despre Putin - Dmitri Medvedev şi Vladimir Putin pot fi unul - preşedinte, celălalt - premier, aşa ceva este posibil, ceea ce este însă imposibil este ca Vladimir Putin să fie numărul doi.