Parlamentul European va alege preşedintele Comisiei

Am intrat în ultima săptămână a campaniei pentru alegerile europarlamentare.

România va trimite la Bruxelles, după votul de duminică, 32 de europarlamentari.

Ca orice alegeri, şi la europarlamentare lucrurile se rezumă în cele din urmă la ocuparea unor poziţii în principalele instituţii puse în joc - cele europene în cazul de faţă - şi de respectiv impunerea unei linii politice în funcţie de ideologia care va primi susţinerea majoritară.

Un aspect asupra căruia s-a insistat însă poate insuficient este că în complexitatea instituţională a UE ocuparea poziţiilor de decizie se ia în urma unor intense negocieri, care exced cu mult competiţia electorală de duminică.

Parlamentul European va alege preşedintele Comisiei Europene cu majoritatea membrilor componenţi.

Aşa spune tratatul de la Lisabona care, prin această cerinţă, acordă votului pentru Parlamentul European o mult mai mare importanţă decât până acum.

Fiecare dintre principalele grupuri politice din UE a convenit să numească un candidat pentru succesiunea lui José Manuel Barroso ca preşedinte ale Comisiei.

Teoretic, indiferent care dintre aceste grupuri va ieşi în frunte la alegerile europene va fi bine poziţionat pentru a-şi adjudeca postul de şef al Comisiei, adică un rol puternic, cu ample responsabilităţi legislative, spun cei mai mulţi analişti europeni aici la Bruxelles.

Chiar şi cei 5 candidaţi declarau într-o singură voce că Parlamentul European nu va vota un politician nominalizat de Consiliul European, adică de către şefii de stat şi de guvern, fără să ţină cont de rezultatul votului de la finalul acestei săptămâni.

Vot obligatoriu în 4 state membre

Pentru prima dată componenţa noului Parlament European va determina cine va fi persoana care va conduce următoarea Comisie Europeană a instituţiei executive a Uniunii, cea care iniţiază legislaţia şi supraveghează punerea sa în aplicare.

Parlamentul European va alege deci, potrivit legii, preşedintele Comisiei, cu majoritatea membrilor componenţi.

Urmează ca şefii de stat şi de guvern din UE să numească un candidat la Preşedinţia Comisiei ţinând seama de rezultatele alegerilor.

Acesta va trebui apoi să primească aprobarea unei majorităţi a Parlamentului.

Alegerile europene se derulează conform regulilor electorale naţionale, de aceea data alegerilor diferă de la un stat la altul.

Să amintim că în 4 state membre - Belgia, Luxembourg, Grecia şi Cipru - votul este obligatoriu.

Pe 22 mai vor avea loc alegeri europene în Marea Britanie şi Olanda unde, potrivit statisticilor, partidele euroceptice şi cele populiste au câştigat teren.

În majoritatea statelor membre alegerile se desfăşoară pe 25 mai, inclusiv în România.

După ora 23:00 ora României, va fi publicată prima estimare privind compoziţia noului Parlament.

După ora 24:00 ora Bucureştiului, la închiderea ultimelor secţii de votare din Europa, vor fi prezentate primele rezultate, urmând a fi actualizate de-a lungul nopţii şi zilei următoare.

Rezultatele vor fi integrate direct într-o diagramă a noului Parlament European şi a structurii sale politice.

Pe 27 mai, actuala conferinţă a preşedinţilor - adică preşedintele Parlamentului European şi liderii grupurilor politice - se vor reuni pentru a face o evaluare iniţială a rezultatelor alegeriolor.

Preşedintele Parlamentului, Martin Schulz, îl va informa pe Herman Van Rompuy preşedintele Consiliului European, despre concluziile conferinţei preşedinţilor.

În aceeaşi zi, şefii de stat şi de guvern vor avea, aici, la Bruxelles, o cină informală unde vor discuta rezultatele alegerilor.