Parlamentul European, raport privind anexarea Crimeei de Rusia

Europarlamentarul Ioan Mircea Paşcu a prezentat miercuri în plenul Parlamentului European o rezoluţie privind securitatea la Marea Neagră după anexarea Crimeei de către Rusia.

Documentul condamnă acţiunea Federaţiei Ruse şi propune ca sancţiunile economice aplicate de UE să fie menţinute.

În calitate de raportor europarlamentarul român Ioan Mircea Paşcu a precizat că anexarea ilegală a Crimeei de Rusia, destabilizarea Estului Ucrainei şi situaţiile dificile din Abhazia şi Osetia de Sud demonstrează faptul că Moscova doreşte să controleze ţărmul Mării Negre.

Ioan Mircea Paşcu a mai arătat că practic, Rusia şi-a construit în Crimeea un Kaliningrad al Sudului care să îi susţină potenţiala expansiune ceea ce a făcut din Marea Neagră o foarte importantă zonă strategică şi de securitate.

Din acest motiv, Ioan Mircea Paşcu consideră că trebuie combătută militarizarea acestei zone.

"Principalul obiectiv al acestui raport este să sporească conştientizarea de către UE a situaţiei complexe din Marea Neagră care nu poate şi nu trebuie să fie ignorată şi nici să fie lăsată pe seama NATO. Cu siguranţă că această realitate necesită o gestiune responsabilă situaţiei din Marea Neagră, dar dialogul cu Rusia cu condiţia ca aceasta să nu fie interpretată greşit ca o încurajare a războiului trebuie să fie însoţit de o continuare a măsurilor de descurajare care sunt luate de NATO şi de UE care şi-au pierdut încrederea în adevăratele intenţii ale Rusiei", a spus Ioan Mircea Pașcu.

Rusia "are o strategie de expansiune teritorială"

Eurodeputatul din Grupul Socialiştilor şi Democraţilor, Victor Boştinaru, a subliniat că Rusia are o strategie de expansiune teritorială pe care o desfăşoară gradual.

"Doresc să atrag atenţia asupra strategiei graduale a Rusiei de a implementa ocuparea unor teritorii în vecinătate trecând de la conflicte interetnice la conflicte îngheţate şi apoi la ocuparea directă a lor ca în cazul Osetiei de Sud, Abhaziei şi a Crimeei. Nu în ultimul rând, evidenţiez prezenţa masivă a Rusiei în cadrul unui război electronic de anvergură, identificat ca atare de NATO şi partenerii UE", a declarat Victor Boştinaru.

Din partea Alianţei Liberalilor şi a Democraţilor Europeni, europarlamentarul Norica Nicolai a atras atenţia că prezenţa militară rusă în Transnistria şi escaladarea conflictului din Ucraina ar putea avea ca rezultat avansarea trupelor ruse până la gurile Dunării.

"În curând vom avea parte de trupe ruseşti aproape de gurile Dunării, ceea ce va crea o foarte mare problemă pentru securitatea UE. Va fi o graniţă foarte lungă cu Rusia şi în primul rând, va trebui să încercăm să facem paşi semnificativi în primul rând diplomatici pentru a preveni o astfel de escaladare a conflictului", a spus Norica Nicolai.

Sistemul de sancţiuni administrat Rusiei "trebuie să continue"

Şi deputatul din Grupul Partidului Popular European, Daniel Buda, a declarat că sistemul de sancţiuni administrat Rusiei trebuie să continue şi a îndemnat ţările din vecinătatea ei să colaboreze mai mult şi din punct de vedere militar cu NATO şi SUA.

"Consider că ar trebui analizată cu toată responsabilitatea şi seriozitatea posibilitatea de a furniza Ucrainei mijloace militare defensive, dar nu numai, astfel încât să putem vorbi despre o întărire reală a capacităţii de apărare a acesteia ca o garanţie pentru păstrarea păcii şi securităţii în regiune până când nu va fi prea târziu! SUA şi-a manifestat disponibilitatea în acest sens, iar statele cu ieşire la mare pot avea o contribuţie importantă dacă îşi unesc eforturile. Astfel, Ucraina, Republica Moldova şi Georgia trebuie să analizeze posibilitatea unei cooperări mai susţinute inclusiv în domeniul militar", a afirmat Daniel Buda.

În cadrul dezbaterii acestui raport au luat cuvântul peste 25 de eurodeputaţi care au susţinut că anexarea Crimeei a fost un act ilegal care a încălcat legislaţia internaţională şi din acest motiv, trebuie să fie menţinute sancţiunile împotria Federaţiei Ruse.

Vorbitorii au scos în evidenţă şi problemele grave privind încălcarea drepturilor omului din Crimeea unde minoritătile etnice ca, de exemplu, tătarii şi evreii, sunt discriminate, iar ucrainenii sunt obligaţi să părăsească regiunea.

În cadrul interpelărilor s-a mai spus c că Rusia prin acţiunile ei vrea să testeze ce poate să accepte UE şi acum este momentul să i se spună Moscovei că Europa nu face decât să apere valorile democratice pe care doreşte să le respecte toţi partenerii ei de dialog.