Parlamentul European a solicitat adoptarea unui sistem de azil

Parlamentul European a solicitat ieri adoptarea rapidă a unui sistem de azil şi migraţie comun, şi căi legale pentru migraţie. Eurodeputaţii au discutat şi despre prevenirea şi combaterea terorismului şi protejarea cetăţenilor Uniunii Europene.

Un sistem centralizat, în materie de politici de migraţie şi azil, ar permite Uniunii Europene să gestioneze mai bine fluxul tot mai mare de imigranţi; într-o rezoluţie nelegislativă, deputaţii iau act de eşecul de a adapta sistemul de azil european. Pentru a face faţă numărului tot mai mare de imigranţi, ei propun crearea unuia centralizat pentru colectarea şi acordarea cererilor de azil. Această schemă care ar putea include şi o cotă pentru fiecare stat membru ar trebui să funcţioneze pe baza unor puncte de acces - spun eurodeputaţii - din care vor fi distribuiţi refugiaţii.

Rezoluţia de ieri intervine după ce executivul comunitar are în vedere o revizuire a Regulamentului Dublin III care stabileşte care stat membru este responsabil pentru procesarea cererii de azil şi s-a angajat să prezinte o propunere legislativă înainte de vară. Parlamentul spune că actualul sistem nu ţine cont aşa cum ar trebui de presiunea specială din partea imigranţilor cu care se confruntă statele membre la graniţele externe ale Uniunii Europene.

Eurodeputaţii cer schimbări pentru a asigura o distribuire echitabilă a responsabilităţilor, solidaritate şi prelucrare rapidă a cererilor. Textul solicită statelor membre să-şi îndeplinească obligaţiile legate de măsurile urgente de transfer, subliniind că până acum doar o mică parte din cei care solicită azil şi care aşteaptă în Italia şi Grecia au fost transferaţi către alte state membre.

În ceea ce priveşte relocarea, deputaţii insistă pe faptul că Uniunea Europeană are nevoie de o abordare legislativă obligatorie, fiind de acord aici cu punctul de vedere al Comisiei Europene, dar nu şi cu cel al statelor membre.

Tot ieri, eurodeputaţii au discutat despre combaterea terorismului, mai ales după atentatele de la Bruxelles din 22 martie din capitala administrativă a Uniunii Europene.

Cetăţenii europeni aşteaptă acţiuni concrete de la guvernele lor şi de la organismele pregătite să lupte împotriva terorismului - au solicitat eurodeputaţii. Ei cred că acestea trebuie să se refere la prevenţie, protecţie pentru cetăţeni şi la condamnări penale ale teroriştilor.

Prezent la dezbatere, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, într-o primă reacţie publică după tentatele de la Bruxelles, a spus că nu trebuie uitat că terorismul nu loveşte pentru prima dată în Europa, şi dacă este vorba de un eşec, acesta este unul colectiv, al tuturor statelor membre. El a făcut această afirmaţie apărând Belgia în faţa acuzaţiilor potrivit cărora este vinovată de un eşec în materie de securitate. Juncker a acuzat statele membre că nu au ajuns la un consens provind propunerile Comisiei Europene după atentatele de la Paris de anul trecut, privind noile propuneri de combatere a terorismului, şi anume, cele privind noua agendă de securitate a Uniunii Europene.

Europarlamentarii au promis la rândul lor că vor adopta cât mai curând pachetul legislativ legat de Registrul Comun al Pasagerilor şi cel privind protecţia datelor agreate deja cu Consiliul. În decembrie anul trecut, după atentatele de la Paris, Parlamentul cere statelor membre reunite în Consiliu să accelereze adoptarea acestui pachet până la sfârşitul lunii aprilie. De altfel, aceste proiecte de legi au fost blocate de ceva ani, în pofida avertismentelor venite de la serviciile speciale şi anume de la Europol. Europa nu va ceda în faţa terorismului - au mai spus eurodeputaţii, insistând pe colaborarea statelor membre în acest sens.