Parlamentul de la Chişinău modifică legea guvernului

Parlamentul Republicii Moldova, aflat la început de mandat, a finalizat miercuri, constituirea organelor de lucru, a adoptat componenţa nominală şi conducerea comisiilor parlamentare.

Patru din cele zece comisii permanente vor fi conduse de opoziţia comunistă.

Trei comisii au revenit Partidului Liberal-Democrat al premierului Vlad Filat, două - Partidului Democrat condus de Marian Lupu şi una singură - Partidului Liberal al lui Mihai Ghimpu.

Parlamentul de la Chişinău a luat act de demisia guvernului, demisionat după alegerile parlamentare din 28 noiembrie.

Legislativul a adoptat şi modificări la legea guvernului, menite să eficientizeze activitatea noului cabinet de miniştri.

Noua lege instituie funcţia de prim-vicepremier, inexistentă anterior, şi desfiinţează funcţia de ministru de stat care în guvernul precedent conducea Cancelaria de Stat şi era membru din oficiu al cabinetului de miniştri.

A fost de asemenea modificată denumirea a două ministere, pentru coordonarea activităţii executivului a fost instituit un prezidiu al guvernului, care va aproba agenda şedinţelor executivului şi în cadrul căruia deciziile urmează să fie adoptate prin consens de reprezentanţii partidelor din Alianţa pentru Integrare Europeană.

Guvernul va fi compus din 16 ministere şi vor fi doi vicepremieri fără portofoliu. Opoziţia comunistă s-a opus modificării denumirii ministerelor, acuzând Alianţa pentru Integrare Europeană că doreşte, de fapt, reorganizări şi eliminarea funcţionarilor indezirabili din executiv.

Modificările pregătesc procedura de investire a noului cabinet de miniştri. Premierul desemnat, Vlad Filat, urmează să prezinte vineri legislativului componenţa şi programul noului guvern.

Alianţa pentru Integrare Europeană de la Chişinău, compusă din trei partide necomuniste, are suficiente voturi pentru a învesti guvernul, însă nu poate alege un şef de stat.

Pentru alegerea preşedintelui sunt necesare 61 de voturi, în timp ce alianţa de guvernare deţine doar 59 de mandate.

În cazul în care candidatul Alianţei, actualul preşedinte de Parlament, Marian Lupu, nu va fi susţinut de încă cel puţin doi deputaţi comunişti, şi acest legislativ riscă să fie dizolvat, aşa cum s-a întâmplat cu cel ales în 2009, urmând să fie organizate noi alegeri anticipate.

Liderii Alianţei pentru Integrare Europeană se arată totuşi optimişti că vor reuşi să-i convingă prin dialog pe comunişti să voteze candidatura lui Marian Lupu pentru preşedinţie şi se arată dispuşi să ofere comuniştilor, în aceste condiţii, chiar şi o funcţie de vicepremier în viitorul guvern.