Parlamentul de la Budapesta a adoptat o nouă Constituţie

Parlamentul ungar a adoptat, luni după-amiază, o nouă Constituţie.

Necesarul de voturi a fost asigurat, pentru că partidul FIDESZ, al premierului, care a şi propus legea, deţine două treimi din locuri.

În preambul, se face referire la Dumnezeu şi la creştinism, care ar reuni naţiunea, iar în interiorul legii, este menţionată posibilitatea extinderii dreptului de vot, la etnicii maghiari din ţările vecine.

Noua lege fundamentală deschide, totodată, calea unei posibile interziceri a avortului şi a căsătoriei între persoanele de acelaşi sex.

Opoziţia consideră că noua consituţie reprezintă, înainte de toate, un mijloc, pentru premierul Viktor Orbán de a-şi consolida puterea proprie şi pe cea a partidului său.

--fb1Mai puţină protecţie a drepturilor fundamentale şi mai puţină competiţie democratică - e viitoarea imagine a Ungariei, în viziunea a mai multor organizaţii neguvernamentale.

Puterea din Ungaria, care are împreună cu aliaţii săi o majoritate de două treimi, insistă că documentul completează procesul democratic început după 1989.

Opoziţia şi reprezentanţii societăţii civile contestă Constituţia

Reprezentanţii societăţii civile, care au organizat de altfel în ultimele zile mai multe proteste, afirmă că această Constituţie slăbeşte, de fapt, pârghiile de aplicare a principiilor democratice.

Potrivit unei analize comune făcute publice de Comitetul Helsinki din Ungaria, de Institutul pentru Politici Publice "Eötvös Karoly" şi de Uniunea Ungară pentru Libertăţi Civile, textul legii fundamentale a fost elaborat de o singură formaţiune politică, iar constituţia subminează competiţia democratică şi face mai dificilă schimbarea politică.

Analiza susţine că noua constituţie slăbeşte sistemul de control şi echilibru şi reduce nivelul de protecţie a drepturilor fundamentale prin limitarea atribuţiilor Curţii Constituţionale.

Cele trei organizaţii arată că ritmul în care s-a desfăşurat procesul de elaborare a făcut imposibilă o dezbatere în detaliu pe marginea proiectului, în condiţiile în care de la depunerea acestuia în parlament şi până la votul final a trecut doar în jur de o lună.

La acest proces au participat doar formaţiunile aflate la guvernare, iar noua Constituţie nu poate deveni în astfel de condiţii un document al comunităţii politice, considerat ca fiind al său de către fiecare persoană, ceea ce ar însemna de la început o lipsă de legitimitate.

În analiză se mai arată că introducerea în sfera legilor care necesită o majoritate de două treimi pentru adoptarea mai multor acte normative, cum ar fi cele privind patrimoniul, protecţia familiei, taxele sau sistemul de pensii, vor îngrădi pe viitor capacitatea de acţiune a unui guvern care va deţine doar o majoritate simplă în parlament.

De asemenea, cele trei organizaţii publice susţin că sunt introduse prevederi care permit condamnarea la închisoare pe viaţă fără posibilitate de eliberare, că sunt menţinute limitările în ceea ce priveşte atribuţiile Curţii Constituţionale în chestiuni legate de buget sau taxe şi că vârsta de pensionare a magistraţilor din instanţe a fost redusă.

Alte prevederi ale noii Constituţii fac referire la faptul că adoptarea bugetului va fi condiţionată de aprobarea unui consiliu bugetar ai cărui membri sunt desemnaţi de autorităţile statului, iar în lipsa unui buget anual adoptat până în data de 31 martie, preşedintele ţării poate dizolva parlamentul.