Parlamentul danez a aprobat o controversată lege privind dreptul de azil

Pentru a-i descuraja pe migranţi, Parlamentul danez a aprobat, cu o largă majoritate, o nouă lege privind dreptul de azil.

Guvernul liberal de la Copenhaga spune că, potrivit noului act normativ, refugiaţii vor contribui la propria întreţinere până primesc dreptul de azilant.

Însă cea mai criticată prevedere se referă la confiscarea bunurilor de valoare ale migranţilor.

În ciuda criticilor internaţionale, Parlamentul de la Copenhaga a aprobat cu o majoritate confortabilă legea: 81 de voturi pentru şi 27 împotrivă.

Astfel, guvernul liberal intenţionează să facă Danemarca mai puţin atractivă pentru imigranţii sosiţi în Europa, dintre care 21.000 au depus anul trecut cereri de azil în această ţară.

Agenţia France Presse scrie că votul era anticipat să fie o formalitate, după ce la începutul acestei luni social-democraţii, principalul partid de opoziţie, şi alte două partide mai mici l-au asigurat de sprijinul lor pe premierul liberal Lars Lokke Rasmussen.

Un deputat al partidului la putere, Jacob Eleman Jensen, a declarat că atât timp cât lumea nu se uneşte pentru a găsi o soluţie comună pentru criza refugiaţilor, Danemarca are dreptul să acţioneze, iar ministrul imigraţiei, Inger Stojberg, a dat asigurări că ţara sa se înscrie în limitele convenţiilor internaţionale semnate, însă parlamentarii ecoligişti şi cei de extremă stângă au criticat legea şi au spus că bate un vânt de naţionalism peste Danemarca.

Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi a criticat legea despre care a spus că alimentează frica şi xenofobia, iar pe lângă ONU, critici au venit şi din partea UE, a OSCE şi a numeroase organizaţii umanitare. În urma criticilor, unele prevederi au fost revizuite.

De exemplu, vor fi confiscate bunurile de valoare ale imigranţilor, dar nu cele care au o valoare afectivă, cum sunt verighetele, iar refugiaţilor li se va permite să deţină o sumă de 10.000 de coroane daneze, adică aproximativ 1.500 de dolari, sumă mărită de la 3.000 de coroane, în urma protestelor organizaţiilor umanitare.

Potrivit Agenţiei Reuters, termenul în care va fi permisă reunificarea familiilor a fost extins de la un an la trei ani, iar organizaţiile internaţionale au criticat prevederea, considerând că ea contravine angajamentelor internaţionale luate de guvernul de la Copenhaga.

Danemarca se numără şi printre ţările care au introdus controale la frontiere, alături de Suedia, Germania, Franţa şi Austria.

Cât priveşte controalele la frontierele externe ale UE, premierii Cehiei şi Slovaciei au spus astăzi că statele membre ar trebui să pună la punct un sistem de rezervă pentru controlul frontierelor, ca o alternativă până când Turcia şi Grecia, vor face mai multe eforturi pentru oprirea imigraţiei.

Anterior, premierul Slovaciei, Robert Fico, a declarat că UE se va sinucide dacă va aştepta instalarea gărzilor la frontierele externe şi a Gărzilor de Coastă până la sfârşitul acestui an sau în 2017, aşa cum este prevăzut.