OSCE se reuneşte după 11 ani

În capitala kazahă sunt aşteptaţi 28 de şefi de stat şi 10 premieri, printre participanţi numărându-se secretarul american american de stat Hillay Clinton, premierul francez Francois Fillon şi cancelarul german Angela Merkel.

La reuniunea OSCE de la Astana va fi prezent şi preşedintele României, Traian Băsescu, motiv pentru care nu va putea participa miercuri la festivităţile organizate de Ziua Naţională a României.

Pentru buna desfăşurare a ceea ce este considerat cel mai mare eveniment politico-diplomatic organizat vreodată în fosta republică sovietică, pe străzile din Astana patrulează 7.000 de poliţişti.

Centrul oraşului a fost izolat prin baraje păzite de serviciile secrete, iar în spaţiul aerian pot intra doar avioanele invitaţilor la reuniune.

Pe agenda summit-ului figurează problemele tradiţionale ale OSCE: conflictele regionale din Transnistria, Nagorno-Karabakh, Georgia, situaţia din Afganistan - stat partener, situaţia politică instabilă din Kârgâzstan şi ameninţările transfrontaliere, precum traficul ilegal de droguri, terorismul, criminalitatea organizată.

În atenţia summit-ului se vor afla şi procesele electorale din ţările membre, OSCE fiind unul din cele mai influente foruri care monitorizează aceste procese.

Va fi abordată şi soarta Tratatului privind forţele convenţionale din Europa, suspendat ca urmare a moratoriului unilateral al Rusiei în urmă cu exact trei ani, cu motivaţia că o serie de ţări NATO nu au ratificat varianta ajustată a documentului, refuz motivat, la rândul lui, de nerespectarea de către Moscova a angajamentelor asumate la Summit-ul de la Istanbul privind retragerea forţelor din Republica Moldova.

Rusia are obiecţii

Rusia nu recunoaşte însă această condiţionare şi, în plus, oficialii de la Moscova au declarat, de mai multe ori, că doresc revizuirea unor prevederi ale tratatului, care impun restricţii în desfăşurarea şi transferul de trupe ruseşti pe teritoriul Rusiei.

Înaintea summit-ului, Kremlinul a anunţat că doreşte depăşirea crizei legate de Tratatul forţelor convenţionale din Europa şi revigorarea şi perfecţionarea regimului controlului armamentului.

În ceea ce priveşte conflictele îngheţate, care reprezintă cel mai delicat punct al tuturor reuniunilor OSCE, făcând, de fapt, imposibilă adoptarea, în ultimul deceniu, adeclaraţiilor politice ale reuniunilor anuale ministeriale, aşteptările optimiste nu lipsesc, dar experţii par însă, mai curând, prudenţi.

Într-un articol publicat în cotidianul rus "Rossiiskaia Gazeta", şeful diplomaţiei de la Moscova, Serghei Lavrov, declara că, în această sferă extrem de sensibilă - a spus el -, trebuie evitate standardele duble, Lavrov subliniind că încercările de a impune soluţii din exterior, de a rezolva problemele pe seama intereselor uneia dintre părţi, încercările de a ignora realităţile existente sunt nu doar contraproductive, ci pot duce chiar la agravarea situaţiei.

Lavrov a acuzat observatorii OSCE de faptul că, în august 2008, ar fi ştiut că Georgia pregătea - a spus el - un atac împotriva Osetiei de Sud, dar rapoartele observatorilor nu ar fi ajuns la Consiliul Permanent al organizaţiei, care, astfel, nu a putut să dea o apreciere adecvată evenimentelor.

Şeful diplomaţiei de la Moscova a reamintit că Rusia a propus OSCE să adopte principii unice atât în ceea ce priveşte rezolvarea conflictelor, cât şi monitorizarea proceselor electorale, domeniu unde activitatea OSCE a fost nu o dată criticată de Rusia.