Opoziţia din Turcia dorește să limiteze puterile preşedintelui dacă va câştiga alegerile

Alianţa opoziţiei faţă de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan s-a angajat să revină la un regim parlamentar, cu un şef de stat cu rol onorific, ales pentru un mandat unic de şapte ani, dacă va ajunge la putere în luna mai, potrivit AFP citată de Agerpres.

În programul pe care l-au prezentat luni, 30 ianuarie, la Ankara, un document de 240 de pagini care conţine peste 2.300 de obiective, cele şase partide de opoziţie prevăd limitarea drastică a puterilor executivului în special prin eliminarea decretelor prezidenţiale, cu un premier ales de parlament.

Cele şase partide, dintre care principalul este CHP (social-democrat), s-au reunit într-un front unit - Alianţa Naţională, numită în mod obişnuit "Masa celor Şase" - pentru a pune capăt unei puteri nedivizate a şefului statului, în cadrul scrutinului prezidenţial de la 14 mai.

Alegerile prezidenţiale, la care preşedintele Erdogan, aflat la putere, ca premier sau şef al statului, de 20 de ani, candidează pentru un nou mandat, vor avea loc în acelaşi timp cu scrutinul legislativ.

Erdogan, mai întâi premier din 2003 şi până în 2014, a devenit preşedinte în august 2014, ales prima dată printr-un sufragiu universal direct, apoi reales în 2018. În 2017, o revizuire constituţională i-a extins considerabil puterile.

Opoziţia promite că, dacă va fi aleasă, amendamentele la Constituţie vor fi înaintate Parlamentului, care va trebui să le aprobe printr-o majoritate de două treimi - 400 de voturi din 600 de deputaţi.

Opoziţia spune de asemenea că vrea să elimine decretele prezidenţiale, de care Erdogan s-a folosit în mod regulat pentru a demite înalţi oficiali, printre care şi guvernatorul Băncii Centrale, sau pentru a denunţa în 2021 Convenţia de la Istanbul, care impune inculparea celor care comit violenţe împotriva femeilor.