ONU: România trebuie să "combată sclavia modernă"

România mai are destule de făcut pentru combaterea formelor moderne de sclavagism, scrie într-un raport în domeniu al Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Declaraţia a fost făcută la Bucureşti de către raportorul special al ONU, Gulnara Shahinian, care a menţionat, printre domeniile sensibile, munca minorilor în gospodăriile ţărăneşti, prostituţia copiilor şi renunţarea la a mai urma o formă de învăţământ.

Documentul ONU se referă şi la nevoia României de a lua măsuri pentru a evita implicarea copiilor în cerşetorie, dar şi pentru a crea condiţii mai bune celor aflaţi în centrele sociale.

Expertul ONU pe probleme de sclavagism modern, Gulnara Shahinian, aflată la a doua vizită în România, a apreciat activitatea guvernului.

Potrivit expertului ONU, România, în ultimii ani, şi-a consolidat un cadrul pentru promovarea şi apărarea drepturilor copiilor, dar a precizat că din cauza situaţiei financiare actuale, copiii, în special cei din mediul rural, cu agricultură săracă, copiii rromi şi copiii care locuiesc pe străzi devin vulnerabili la exploatarea sexuală sau la munca forţată.

De asemenea, Gulnara Shahinian a mai atras atenţia şi asupra faptului că există posibilitatea ca reuşitele obţinute în lupta împotriva celor mai grave forme de exploatare a copiilor să fie diminuate de efectele predominante ale crizei economice.

Printre noile fenomene aduse de criza economică, expertul ONU a spus că se numără şi copiii lăsaţi în ţară de către părinţii care migrează în alte ţări.

Această situaţie îi expune pe copii la tot felul de pericole, inclusiv la exploatarea sexuală şi la un nivel mai redus, chiar şi la expoatarea în muncă.

Birocraţia afectează direct şi oamenii străzii

Pe de altă parte, expertul ONU, a atras atenţia şi asupra faptului că din cauza birocraţiei, oamenii străzii nu au acte de identitate.

"Indiferent că au fost adoptate atât de multe legi, atât de multe documente legislative, nu există armonizare între diferitele sectoare, iar acest lucru creează probleme reale şi creează dificultăţi în aplicarea legislaţiei", a declarat Gulnara Shahinian.

Mai mult, expertul ONU a precizat că în România este multă birocraţie iar dacă n-ar fi sprijinul şi ajutorul oferit de ONG-uri şi de alte asociaţii, "sunt convinsă că acestor oameni le-ar fi foarte greu să îşi scoată documente de identitate".

Semnale de alarmă priviind migraţia

Expertul ONU a mai atras atenţia asupra unui alt fenomen care dacă nu va fi soluţionat adecvat se va transforma într-o nouă formă de muncă forţată.

Gulnara Shahinian a evidenţiat faptul că afluxul de migranţi din ţările Europei de Est şi Asiei pe piaţa muncii din România a crescut, de aceea a îndemnat guvernul să creeze un cadru legislativ care să permită accesul pe piaţa muncii a migranţilor pentru a evita anumite forme de sclavagism.

Potrivit expertului ONU, datorită faptului că România a devenit o ţară cu o economie dezvoltată, înseamnă că ţara noastră "îşi va deschide porţile şi pentru lucrătorii migranţi".

"Uneori, aceste oportunităţi sunt practic deschise tocmai de acei migranţi care au plecat în străinătate în căutarea unor slujbe mai bune", a mai precizat expertul ONU Gulnara Shahinian.

Acestea sunt doar câteva dintre recomandările de care România trebuie să ţină cont după ce vor fi introduse în raportul final pentru drepturile omului.