ONU declară "foamete" în Somalia

Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat oficial "foamete" în două regiuni din Somalia.

Este pentru prima dată din 1992 când ONU face un astfel de anunţ pentru Somalia.

În definiţia Naţiunilor Unite, foametea este declarată în situaţia în care peste 30 la sută dintre copii sunt subnutriţi şi numărul morţilor cauzate de lipsa de hrană depaşeşte două persoane din 10 mii.

Pentru comparaţie, în Bucureşti foametea ar fi declarată în cazul în care ar muri zilnic, din cauza lipsei de alimente, peste 400 de persoane.

Video: Naţiunile Unite declară foamete în Somalia

Organizaţia Naţiunilor Unite încearcă să foloseascaă cât mai rar declaraţia oficială de foamete pentru a nu reduce din impactul emoţional al unui astfel de anunţ.

Foametea din cele două regiuni din sudul Somaliei se adaugă avertizării că situaţia se va inrăutăţi datorită recoltelor compromise şi a conflictelor din zonă care împiedică acordarea de ajutoare umanitare.

Peste jumătate din populaţia Somaliei, aproape 4 milioane de persoane, are nevoie de ajutoare alimentare de urgenţă.

Partea de vest a Africii, aşa numitul Corn al Africii, traversează o perioadă de secetă severă.

Seceta, lipsa securităţii şi conflictele agravează situaţia din Somalia

Situaţia din Somalia este agravată de conflicte.

Acestea obligă zeci de mii de somalezi să fugă peste graniţă, în Kenya si Etiopia.

Taberele de refugiaţi sunt supraaglomerate şi nu există suficiente resurse pentru a-i ajuta pe refugiaţi, spune Paul Spiegel, expert al Naţiuniulor Unite în sănătate publică.

"Rata mortalităţii în iunie a fost foarte mare în taberele de refugiaţi.... 7,4 morţi pe zi la 10 mii de persoane.... cei mai afectaţi sunt copiii cu vârste de până la 5 ani", a spus expertul ONU în sănătate publică", a explicat acesta.

Situaţia cauzată de cea mai severă secetă din ultimii 50 de ani este agravată de lipsa de securitate din zonă.

O bună parte din sudul si centrul Somaliei este controlată de organizaţia Al-Shabab, afiliată la Al-Qaeda.

Din 2009, Al-Shabab a interzis accesul în zonă pentru reprezentanţii organizaţiilor umanitare internaţionale.

Ridicarea parţială a interdicţiei din ultimele săptămâni nu este suficientă, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei pentru Drepturile Omului din cadrul ONU, Adrian Edwards:

"Prezenţa noastră este foarte redusă în Somalia. Avem însă nevoie de îmbunătăţirea accesului în zonele afectate pentru a face faţă unei situaţii atât de grave", a declarat el.

Naţiunile Unite, dar şi organizaţiile umanitare au cerut comunităţii internaţionale să-şi respecte angajamentele privind donaţiile pentru finanţarea ajutoarelor destinate zonelor care se confruntă cu crize.

Promisiunile de finanţare nu sunt respectate

Organizaţia umanitară Oxfam, cu sediul în Marea Britanie, a acuzat mai multe guverne europene că nu îşi respectă promisiunile de finanţare.

Oxfam a estimat că ar fi nevoie de peste un miliard de dolari pentru atenuarea crizei alimentare cu care se confruntă ţările din Cornul Africii.

Până acum s-au adunat doar 200 de milione de dolari.

Cofruntate cu datorii publice şi deficite bugetare importante, mai multe ţări europene şi-au redus contribuţiile financiare pentru situaţiile de crize umanitare.

Printre acestea, Franţa, Italia sau Danemarca. In mod tradiţional, Statele Unite şi ţările Uniunii Europene sunt cei mai importanţi contributori internaţionali.

Tot mai multe voci cer ţărilor bogate din zona Golfului Persic şi celor neafectate de criza mondială, precum China sau Brazilia, să se implice mai mult în finanţarea ajutoarelor umanitare.