Olanda vrea revizuirea sistemului european referitor la cazierul judiciar

Preşedinţia olandeză a UE vrea ca până în luna iunie să poată prezenta o poziţie comună a statelor membre legată de revizuirea sistemului european de informaţii referitoare la cazierul judiciar.

Recentele atacuri teroriste din Franţa au dovedit că autorităţile responsabile de aplicarea legii în statele membre nu au un schimb eficient de informaţii.

Recenta propunere a Comisiei Europene a fost dezbătută pentru prima dată marţi, la Amsterdam, la întâlnirea informală a miniştrilor de justiţie.

Prin revizuirea sistemului de informaţii european privind cazierul judiciar se intenţionează intensificarea cooperării judiciare, respectând în acelaşi timp regulile privind protecţia datelor, a spus comisarul european pentru justiţie.

Astfel, procedura de căutare a suspecţilor de naţionalităţi terţe va fi simplificată şi mai ieftină, a adăugat Věra Jourová.

"Această schimbare este foarte relevantă în practică. Dacă ne uităm la incidentul de la secţia de poliţie din Paris, persoana care intenţiona atacul avea şapte paşapoarte diferite. S-au descoperit caziere judiciare pe diferite nume, în cel puţin trei state membre", a exemplificat comisarul european pentru justiţie.

România a fost reprezentată la Amsterdam de ministrul justiţiei, Raluca Prună.

"Multe sunt statele membre care au cetăţeni care au o dublă cetăţenie, a statului membru respectiv şi a unui stat terţ. Şi atunci sigur că într-un mod legitim unele state membre se întreabă în ce măsură putem respecta prevederile din propunere astfel încât, în măsura în care există şi o cetăţenie a unui stat membru, persoanele să nu apară totuşi în acest sistem.

"România susţine ECRIS, de altfel, suntem unul dintre statele membre care au implementat sistemul în cadrul unui proces-pilot, care s-a făcut la nivel informal. Am spus, de asemenea, că există nişte potenţiale probleme privind costurile acestui sistem, însă, sigur că, împreună cu colegii de la Ministerul de Interne, vom face o evaluare mai detaliată şi vom vedea în ce măsură aceste costuri sunt semnificative", a explicat ministrul român de justiţie într-un interviu pentru RRA.

Preşedinţia olandeză ca şi cea luxemburgheză consideră o prioritate securitatea cibernetică.

"Sunt multe chestiunile care separă, să zicem, tradiţiile juridice ale statelor membre, sunt chestiuni de jurisdicţie admisibilitatea în instanţă a probelor obţinute într-un alt stat membru, deci toate aceste chestiuni sigur că vor fi discutate în detaliu. Chestiunea asta a criminalităţii cibernetice depăşeşte cadrul UE şi a relaţiilor dintre statele membre şi are în primul rând de-a face cu relaţiile cu statele terţe. A existat un larg consens între miniştri cu privire la dezvoltarea de relaţii, să zicem, privilegiate cu state terţe, cum ar fi SUA şi Canada.

"Nu toate statele membre au aceeaşi putere de negociere în relaţia cu operatori privaţi din aceste state terţe astfel încât ar fi, s-a spus, mai bine ca UE ca atare să negocieze un punct de vedere comun. Nu este vorba numai de carduri, nu este vorba numai de să zicem, mica criminalitate cibernetică. Ne putem închipui că poate fi vorba şi de finanţarea terorismului şi din acest punct de vedere poziţia României este clară, în sensul că dorim o abordare comună la nivelul UE", a declarat Raluca Prună, pentru RRA.