Olanda, măsuri mai aspre pentru muncitorii sezonieri

Fermierii din Olanda îl avertizează pe ministrul afacerilor sociale că-l vor da în judecată dacă nu renunţă la restricţiile pe care vrea să le impună românilor care merg la cules de fructe în sudul ţării.

Fermierii, în mare parte proprietari de livezi sau de culturi de căpşuni, se bazează pe aproximativ 2.000 de muncitori sezonieri români şi-i atrag atenţia ministrului că planul său de a nu le mai acorda permise de muncă începând cu 1 iulie le pune în pericol contractele cu comercianţii.

Măsura face parte dintr-o politică mai vastă a guvernului olandez de înăsprire a regulilor pentru cetăţenii europeni care vor să muncească pe teritoriul Olandei.

Dar, cu toate că într-o scrisoare cu explicaţii adresată parlamentului de trei dintre miniştri se menţionează că toţi migranţii vor fi trataţi la fel, regulile par a fi direcţionate mai mult spre forţa de muncă din centrul şi estul Europei, dominată de polonezi, români şi bulgari - în număr de aproximativ 200.000, potrivit statisticilor.

Ministrul afacerilor sociale, Henk Kamp, cel care a iniţiat această acţiune, vrea să consolideze sistemul de înregistrare a forţei de muncă din alte state membre atât la serviciul de imigrări, cât şi la primării.

Un acord între guvern şi municipalităţi stabileşte un control periodic al municipalităţilor la domiciliul muncitorilor migranţi, pentru a se asigura că există condiţii de trai decente, de prea multe ori polonezii, românii sau bulgarii alegând să stea în număr mare în apartamente relativ mici.

Pe de altă parte, astfel de controale pot pune capăt sclaviei moderne - mai exact, se vor lua măsuri împotriva angajatorilor care reţin din salariul lucrătorului o sumă prea mare pentru locuinţă şi transport.

Dar ministrul Kamp mai vrea ca cei care, după o perioadă de trei luni, sunt fără o perspectivă de a-şi găsi un loc de muncă să fie trimişi înapoi în ţara de origine.

Mai mult decât atât, Olanda vrea să găsească o modalitate de a revizui directiva europeană privind libera circulaţie, astfel încât celor care locuiesc într-un stat membru mai mult de un an, dar mai puţin de cinci, fără un loc de muncă, să le fie suspendat dreptul la ajutor de şomaj.

Cei care primesc totuşi acest ajutor în Olanda vor trebui să urmeze cursuri de limbă olandeză şi să dovedească acest lucru cu un certificat, în caz contrar susţinerea financiară din partea guvernului urmând a fi suspendată.

Fermieri îl îndeamnă pe ministru să îşi reconsidere poziţia

Cei care au cazier, chiar şi pentru infracţiuni uşoare, vor fi declaraţi cetăţeni indezirabili şi trimişi în ţara de origine - o măsură menită să reducă rata criminalităţii.

Ministrul afacerilor sociale a intrat acum în conflict cu Asociaţia fermierilor din sudul ţării, care îl somează să îşi reconsidere poziţia în special faţă de români; în caz contrar, va fi dat în judecată.

Aceasta pentru că ministrul vrea să limiteze şi eliberarea permiselor de muncă începând cu 1 iulie.

Angajatorii trebuie să dovedească faptul că au căutat mai întâi forţă de muncă de pe piaţa internă şi numai după aceea au apelat la cea din afara ţării.

Comisia Europeană spune că este la curent cu planurile guvernului olandez, dar că nu a primit nicio notificare pentru noile reguli.

Acestea vor fi verificate în momentul notificării oficiale - a declarat pentru Radio România un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

În prezent, românii şi bulgarii care vor să muncească în Olanda au nevoie de un permis de muncă pe baza căruia se obţine permisul de şedere.

Condiţiile pentru obţinerea permisului de muncă, spune Comisia Europeană, nu pot fi însă mai restrictive decât cele aplicate românilor şi bulgarilor la momentul semnării tratatului de aderare, în 2005.

Conform acestui tratat, Olanda se află în a doua fază de restricţionare a forţei de muncă, fază care expiră la sfârşitul acestui an.

Până atunci, Olanda trebuie să informeze Comisia Europeană dacă va aplica şi ultima fază, adică încă doi ani de restricţii pentru români şi bulgari, până în 2013.