Oficiul Forţei de Muncă din Germania nu se teme de imigranţi

Oficiul Federal al Forţei de Muncă nu se teme de un val de imigranţi din România şi Bulgaria, care ar lua cu asalt piaţa muncii din Germania, notează Deutsche Welle.

Potrivit reprezentanţilor Oficiului, în ultimii ani au sosit români şi bulgaria în Germania, activând ca angajaţi sezonieri în agricultură sau în domenii în care e nevoie urgentă de personal, precum în cel medical, de asistenţă sau în gastronomie.

"Cei mai mulţi bulgari şi români care trăiesc în Germania sunt imigranţi activi şi nu imigranţi cerşetori", a declarat pentru Deutsche Welle Herbert Brücker de la Institutul pentru Analiza Pieţei Muncii.

Dată fiind evoluţia demografică a Germaniei, se estimează că în următorii ani vor fi necesari cel puţin 1,5 milioane de specialişti din afara graniţelor, mai notează Deutsche Welle.

Aceştia ar contribui la "asigurarea creşterii şi la stabilizarea sistemelor sociale", este de părere Martin Wansleben, şeful Camerei Germane de Comerţ şi Industrie.

El crede însă şi că discuţiile actuale atestă că se impun schimbări în societatea germană şi că trebuie să fie puse bazele unei culturi în care viitori angajaţi imigranţi să se simtă bineveniţi.

Bilanţul de pe piaţa muncii, favorabil la sfârşitul anului 2013

La finalul anului 2013, bilanţul de pe piaţa muncii germane era unul favorabil. Numărul şomerilor a crescut mai puţin decât se aştepta, cu circa 67.000, ajungând la un total de 2.873.000, în procente creşterea fiind de 0,2 puncte procentuale la 6,7 la sută.

Potrivit celor mai recente date, 155.000 de români şi bulgari lucrează în Germania, rata şomajului în rândul acestora fiind sub cea medie înregistrată în rândul străinilor din Republica Federală.

De la 1 ianuarie, românii şi bulgari pot lucra în orice domeniu, fără aprobări speciale, astfel încât "avem şanse mai bune să îi integrăm pe cei veniţi din aceste două state, pentru care a intrat în vigoare principiul liberei circulaţii a forţei de muncă", a precizat pentru DW Heinrich Alt, membru în conducerea Oficiului Federal pentru Forţă de Muncă.

Reprezentantul oficiulului nu neagă însă că "în momentul de faţă ne confruntăm cu problema concentrării imigranţilor din cele două state în anumite regiuni, unde apar probleme, care nu pot fi rezolvate exclusiv de administraţiile locale din Duisburg, Dortmund, Berlin, Mannheim, Offenbach".

În anul 2014, experţii prognozează o uşoară reducere a numărului şomerilor, care în medie se va situa în jurul cifrei de 2,9 milioane de persoane.

În zonele problemă, experţii apreciază că doar 20 la sută din imigranţi au o ocupaţie stabilă. Şi totuşi, doar puţine persoane din aceste centre solicită ajutor social.

Tocmai cei care nici nu lucrează şi nici nu apelează la asistenţa socială " crează o mare problemă", după cum explică Herbert Brücker de la Institutul pentru Analiza Pieţii Muncii.

Per total însă, românii şi bulgarii care lucrează în Germania, "contribuie la fondul de pensii şi la sistemul asigurărilor, astfel încât statul social are de câştigat".

La Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Nürnberg se caută intens forţă de muncă: lipsesc specialişti în adminstraţie şi asistenţi sociali, cu cunoştiinţe bune de română şi bulgară, care să îi ajute pe cei sosiţi în Germania în căutarea unui loc de muncă, potrivit Deutsche Welle.

Subiectul imigrării, dezbătut în presa germană

Dezbatere aprinsă iscată pe tema liberei circulaţii a forţei de muncă pe teritoriul UE, drept de care beneficiază, fără restricţii, de la 1 ianuarie românii şi bulgarii, este inutilă, susţine Frank Martin, şeful Agenţiei federale pentru Muncă din landul Hessa, într-un interviu publicat de Frankfurter Allgemeine Zeitung, citat de Deutsche Welle.

Expertul german apreciază dă drept exemplu experienţa acumulată de la deschiderea pieţei germane a muncii pentru polonezi.

De pe urma românilor şi bulgarilor cu bună pregătire, Germania n-ar avea decât de profitat, susţine Frank Martin.

Expertul pentru piaţa muncii nu crede că Germania se va confrunta cu un val de persoane care vor să "imigreze în sistemele sociale germane", dar admite, în acelaşi timp, că se aşteaptă ca solicitanţii de ajutor social din aceste două ţări est-europene să crească pentru că "una fătă alta nu merge".

Unele oraşe germane întâmpină realmente probleme, din cauza unui număr considerabil de migranţi români şi bulgari, cum ar fi Duisburg, unde lună de lună sosesc aproximativ 300 de români şi bulgari.

Potrivit Agenţiei federale pentru Muncă, 90 la sută dintre aceştia nu au nicio calificare profesională, nu au cunoştinţe de limbă şi nici de utilizarea computerului.

De aceea nici nu-şi pot găsi de lucru şi sunt, pentru oraş, o povară. Iar migranţii calificaţi nu îşi aleg drept destinaţie oraşe precum Duisburg.

În ediţia sa electronică, revista Focus publică un reportaj realizat tocmai în Duisburg din Bazinul Ruhr şi aşa-numitul "bloc problemă", în care trăiesc sute de romi din România.

Într-un alt articol, Focus vorbeşte de speranţa oraşelor şi comunelor germane, confruntate cu astfel de probleme, de a primi sprijin din partea comisiei speciale, pe care guvernul federal o constituie la nivel de secretari de stat. Sprijin financiar, dar şi măsuri de combatere a abuzului de ajutoarele sociale.

Die Zeit online aminteşte, în context, de o declaraţie făcută de noul ministru al muncii, social-democrata Andrea Nahles, care atrage atenţia că aceste probleme de care se lovesc unele oraşe germane "nu sunt deloc noi şi nu au de-a face cu dreptul la libera circulaţei a forţei de muncă", de care beneficiază de la începutul anului românii şi bulgarii.

Săptămânalul german îl citează şi pe comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, Laszlo Andor, care avertizează că teama faţă de aşa-numita migraţie a sărăciei este "neîndreptăţită".