Oficialii Uniunii Europene solicită o întrunire a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite

Oficialii Uniunii Europene cer o întrunire a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite pentru măsuri la adresa Rusiei, după ce această ţară a ieşit ieri din acordul privind exportul cerealelor ucrainiene prin Marea Neagră.

În noile condiţii, România va fi principala poartă de export a Ucrainei, iar acest lucru ar putea duce la blocaje suplimentare în infrastructura specifică sau pierderi pentru agricultorii români.

Surse oficiale europene spun că din acest motiv, România poate solicita rapid fonduri comunitare suplimentare pentru anumite investiţii.

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, spune că Rusia folosește foamea ca pe o armă și, ca atare, comunitatea internațională ar trebui să reacționeze mai puternic.

Josep Borrell: Sute de mii de oameni vor fi privați de alimente de bază. Este nevoie de o acțiune la nivelul consiliului de securitate al ONU. Nu putem doar să stăm și să ne plângem.

Dacă lucrurile cu Rusia rămân neschimbate, România va deveni principala rută de export pentru Ucraina. Din experiența trecută, știm că acest lucru înseamnă blocaje în infrastructura de transport și de depozitare, dar și o volatilitate pe piața internă, din cauza prețului mic al cerealelor ucrainiene.

Surse oficiale de la Bruxelles spun că, în aceste condiții de presiune pentru țara noastră, România ar putea obține rapid fonduri europene suplimentare pentru a investi în infrastructură, începând de la punctele de graniță unde sunt kilometri de tiruri, până la drumuri sau investiții în portul Constanța.

Nu ar fi pentru prima dată când la Bruxelles apare această variantă pentru România.

În primăvară, tot pe fondul greutăților suportate de România din cauza cerealelor ieftine ucrainiene, comisarul european pentru agricultură promitea că va discuta cu Adina Vălean, comisarul pentru transporturi, anumite soluții pentru infrastructura românească.

Și asta pentru că România a fost singura țară care nu a impus anumite restricții pentru exportul cerealelor ucrainiene și a fost țara care a avut cel mai mult de suferit de pe urma tranzitului sau al exportului de cereale dinspre Ucraina.