O româncă, "erou al luptei împotriva traficului de persoane"

În raportul anual al Departamentului de Stat al Statelor Unite cu privire la situaţia traficului de persoane, sunt acuzate Thailanda, Malaezia şi Venezuela că nu luptă suficient împotriva acestui flagel.

Potrivit Organizaţiei Internaţionale a Muncii, traficul de persoane aduce profituri de 150 de miliarde de dolari pe an, din care 99 de miliarde vin numai din industria sexului, ale cărei victime sunt în număr de zeci de milioane.

Doar în Thailanda, zeci de mii de oameni sunt constrânşi la această formă de sclavie modernă.

Guvernul român nu respectă pe deplin standardele minime pentru eliminarea traficului de persoane, însă face eforturi semnificative în acest sens, potrivit raportului Departamentului de Stat.

Acesta notează că autorităţile au identificat multe victime, dar instituţiile au oferit ajutor unui număr restrâns.

Pentru al cincilea an la rând, guvernul nu a dat finanţare organizaţiilor nonguvernamentale care ajută victimele şi nu a creat servicii de adăpost specializate pentru adulţi şi copii, în Bucureşti.

Linia telefonică destinată victimelor care vor să ceară jutor a continuat să fie deschisă doar în timpul orelor de lucru.

Raportul mai arată ca unele victime au avut dificultăţi în a accesa servicii medicale şi consiliere psihologică.

Printre recomandările pentru România este ca numele victimelor care depun mărturie în procese să nu mai fie făcute publice.

Acest lucru pare să le fi determinat pe unele victime să nu se adreseze justiţiei.

O altă recomandare este ca victimele să fie informate constant de dreptul de a cere despăgubiri de la cei care le-au traficat şi că autorităţile să le ajute să obţină despăgubirile decise de instanţe.

La prezentarea raportului din acest an a fost onorată şi Monica Boseff, directorul Fundaţiei "Uşa deschisă" din România.

Ea a fost una dintre cele zece persoane din lume desemnate "eroi ai luptei împotriva traficului de persoane" în 2014.

Departamentul de Stat consideră demersul Monicăi de a deschide un adăpost pentru îngrijirea victimelor, în primăvara anului trecut, drept unul impresionant.

Am întrebat-o pe Monica Boseff ce măsuri crede că ar trebui luate rapid de autorităţile din România în lupta împotriva traficului de persoane?

Monica Boseff: Clar trebuie alocat fond pentru ONG-urile care oferă asitenţă directă victimelor; trebuie mers foarte mult pe implementarea legii. Un alt aspect asupra căruia ar terbui să se concentreze foarte mult, în momentul de faţă, cei din România este reprezentarea victimelor în procese şi, de asemenea, de mers până în pânzele albe în prinderea traficantului, în condamnarea lui, şi nu o condamnare din aceasta penibilă de doi-trei ani - asta o dăm aceluia care fură gratarul de fier din faţa scării blocului.

Reporter: Ce vă face pe dumneavoastră să fiţi atât de implicată în această problematică şi să continuaţi?

Monica Boseff: Eu nu pot să pun capul pe pernă seara ştiind că în jurul meu există oameni care trec prin iadul pe pământ, eu am posibilitatea să fac ceva şi m-am prefăcut că nu am văzut. Eu garantez tuturor că, dacă ar fi vorba de cineva drag nouă, ne-am sufleca mânecile şi am fi afară, am ara pământul cu mâinile goale, ca să facem tot ce ştim şi tot ce putem pentru toţi cei dragi nouă. De ce nu am face asta pentru cei din jurul nostru, pe care nu-i cunoaştem pe nume?

Ceea ce a reuşit să realizeze Monica Boseff într-un timp foarte scurt este o dovadă de cât de puternice sunt voinţa, credinţa şi pasiunea ei pentru ajutarea supravieţuitorilor traficului de persoane, arată Departamentul de Stat.