O primăvară turcească "nu este posibilă în acest moment"

În Turcia, în ultimele zile s-au produs ciocniri violente între protestatarii anti-Erdogan şi forţele de ordine, cu două victime şi sute de răniţi.

În Turcia o importantă confederaţie a sindicatelor din sectorul public a decis declanşarea unei greve generale de două zile, pentru a protesta faţă de modul în care Poliţia a reacţionat la manifestaţiile antiguvernamentale.

Protestele faţă politicile Partidului Justiţiei şi Dezvoltării nu reprezintă o noutate în Turcia.

Partizanii republicii laice, fondate de Mustafa Kemal Atatürk, au vorbit, în repetate rânduri, despre o încercare de islamizare treptată - aminteşte Dragoş Mateescu, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Economică din Izmir şi autor al mai multor articole academice despre statul kemalist.

L-am întrebat pe profesorul Mateescu de ce este diferit conflictul de acum.

Dragoş Mateescu: Este vorba de această violenţă a Poliţiei, care a umplut paharul. E vorba şi de faptul că, de curând, s-a luat o decizie care încă n-a fost legiferată, dar urmează a fi, prin care se înlocuiesc firmele de securitate din şcoli, inclusiv universităţi, cu poliţie, poliţia de stat; vă daţi seama că ar însemna ajungerea poliţiei în universităţi, un fenomen extrem de grav - în Europa nici nu se concepe aşa ceva - şi alte evenimente care au avut loc.

Audio: Profesorul Dragoş Mateescu vorbeşte despre situaţia din Turcia.

Reporter: S-a vorbit, însă, în aceste zile, e drept, destul de timid despre o primăvară turcă. Se poate spune că există posibilitatea ca Turcia să se îndrepte într-acolo?

Dragoş Mateescu: Deocmadată, nu cred. Suportul pentru partidul de guvernământ este încă semnificativ; suporterii lor încă n-au ieşit. Dacă nu se întâmplă aşa, dacă forţele susţinătoare ale partidului de guvernământ rămân acasă şi se diluează natural forţa opozantă, atunci cred că se va merge spre anumite concesii pentru opozanţi, diluate, uneori chiar mascate - vedem cum va fi - şi se va intra în normalitate gradual. Nu există, din punctul meu de vedere, sămânţa unei primăveri turceşti, în genul primăverii arabe, în primul rând pentru că economia merge, iar în Turcia mentalitatea electoratului turc /e că/ atâta timp cât economia merge, nu există premisele unei schimbări fundamentale radicale.

Redactor: Dacă merge economia, înseamnă că aspectul social este unul redus. Cu toate acestea, am văzut că sindicatele din Turcia au anunţat că au de gând să intre în grevă pentru a-i susţine pe protestatari.

Dragoş Mateescu: Da, pentru că la mijloc este vorba despre drepturi civile, care sunt încălcate sau care se ameninţă a fi încălcate. Drepturile politice, drepturile civice sunt la mijloc în toată această nebunie şi nclusiv sindicatele sunt gata să se ridice împotriva unui guvern care atacă drepturile civice.

Redactor: Pentru că aţi pus accentul pe aceste drepturi, şi Uniunea Europeană s-a referit în repetate rânduri la ele atunci când şi-a justificat ezitările privind integrarea Turciei. De data aceasta, însă, reacţia oficialilor europeni a fost una foarte moderată.

Dragoş Mateescu: Bruxelles-ul, de obicei, începe să acţioneze ferm atunci când negocierile sunt deschise pe diferite capitole, inclusiv capitolele integrării politice, criteriile politice. Deocamdată, Turcia este o ţară cu care Uniunea Europeană încearcă să deblocheze negocierile.

Redactor: La ce ne putem aştepta pe viitor? Această politică a paşilor mărunţi pe care AKP [n.r. - Partidul Justiţiei şi Dezvoltării] o are de ani buni, de peste zece ani, va duce pân la urmă către o redefinire a identităţii Turciei?

Dragoş Mateescu: Există o poziţie, după cum bine vedeţi, în rândul populaţiei, nu numai în rândul celor care sunt în stradă, ci şi în rândul altora. Să nu uităm că acest AKP este un partid care reprezintă majoritatea nu numai turcă, dar şi sunni islamică, musulmană, şi avem de-a face cu o imensă minoritate de alevi, care deja îşi manifestă opoziţia faţă de orice fel de definiţie religioasă a comunităţii politice. În al doilea rând, o altă forţă masivă de opoziţie este în rândul femeilor. Femeia turcă este o femeie educată în spirit secular, o femeie educată, în primul rând, peste media a ceea ce ne închipuim noi, şi din partea aceasta va fi o poziţie foarte serioasă. Mă îndoiesc că va fi o redefinire, deci, în concluzie, pe coordonate religioase; va fi o redefinire - şi aici intervine rolul Uniunii Europene - în termeni de valori politice, cel mai probabil occidentale.