O navă bulgărească a fost reţinută de autorităţile suedeze, după acuzaţii de sabotare a încă unui cablu submarin din Marea Baltică

O companie de navigaţie din Bulgaria a anunţat că una din navele sale a fost reţinută de autorităţile suedeze, după acuzaţii de sabotare a încă unui cablu submarin din Marea Baltică, între Suedia şi Letonia. Proprietarul bulgar a declarat pentru France Presse că nava s-a confruntat cu condiţii meteo extrem de proaste, iar echipajul a constatat că una dintre ancore, căzută pe fundul mării, s-ar fi putut târâ kilometri întregi. Letonia nu a exclus până acum implicarea unei nave fantome a Rusiei în acest incident aflat în atenţia miniştrilor de externe din Uniunea Europeană, reuniţi de dimineaţă la Bruxelles.

Reporter: Bogdan Isopescu: ”Ministrul leton de externe, Baiba Braľe, spune că toate statele baltice, împreună cu Finlanda, Suedia şi Norvegia, au intervenit destul de repede pentru a identifica vasul care ar fi putut avaria cablul submarin de date care lega Letonia de Suedia. Mai mulţi operatori au intervenit rapid pentru reparaţii, astfel că nu s-a produs nicio pierdere în urmă incidentului. Ancheta Letoniei are în vizor inclusiv un vas din flota fantomă a Rusiei.

Baiba Braľe: ”Sunt mai multe vase din zonă cu care colaborăm, însă unul a refuzat apelul autorităţilor. Marina şi toate statele din regiune, de la statele baltice până la Norvegia, lucrează la acest caz şi ne-am mişcat destul de repede, având în vedere faptul că ne-am mai confruntat cu astfel de evenimente. Unul din vasele suspecte face parte din flota fantomă a Rusiei.”

Tot luni, ministri europeni de externe vor să obţină acordul în consiliu pentru prelungirea sancţiunilor la adresa Rusiei şi discută şi despre cel de-al 16-lea pachet de sancţiuni noi. Estonia este unul din statele europene care cere Uniunii Europene să utilizeze bunurile ruseşti îngheţate pentru a ajuta Ucraina, nu doar profiturile obţinute din aceste bunuri.

Ministrul estonian de externe spunea că ţara sa a găsit formula pentru ca acest lucru să fie acoperit din punct de vedere al legislaţiei internaţionale, astfel că acum ar fi doar o chestiune de voinţă politică pentru a adopta măsura la nivel european.Tot dinspre statele baltice vine şi solicitarea de a creşte ajutorul pentru Ucraina. Miniştrii europeni de externe vor discuta şi despre semnalele date de administraţia Trump în legătură cu războiul din Ucraina, iar mulţi dintre ei spun că semnalele sunt în favoarea obţinerii unei păci durabile pentru Kiev.”/editor Florin Lepadatu/